Ceva colosal străbate galaxia Calea Lactee, au descoperit astronomii

Un val colosal străbate Calea Lactee. Mișcările stelelor din Calea Lactee au dezvăluit existența unei uriașe unde care se propagă spre exterior, declanșată de un eveniment masiv petrecut cândva în trecutul agitat al galaxiei noastre.

Se pare că un val colosal străbate Calea Lactee. O nouă analiză realizată pe baza datelor colectate de sonda spațială Gaia și a unui catalog de stele pulsante a arătat că, în regiunile exterioare ale discului galactic, stelele se mișcă în sus și în jos într-un tipar ondulatoriu, asemănător unui val cosmic.

• De ce mahmureala este mai greu de suportat odată cu vârsta?
• Cât de sănătos este un pahar de vin în fiecare zi?

Originea acestei unde nu este încă certă, dar una dintre posibilele cauze ar putea fi o coliziune cu o altă galaxie, cel mai probabil galaxia pitică Sagittarius, care interacționează și în prezent cu Calea Lactee, pătrunzând prin discul galactic asemenea unei pietre aruncate într-un lac. Această descoperire arată din nou că galaxia noastră nu este o structură statică, ci una dinamică, încă vibrând din cauza evenimentelor trecute și a interacțiunilor aflate în desfășurare.

„Rezultatele ne conduc la ipoteza existenței unei unde verticale care se extinde pe o mare parte a discului exterior și care se deplasează spre exteriorul galaxiei. Această undă, observată în populațiile tinere de stele, ar putea proveni din mișcările gazului din discul galactic, transmise stelelor la naștere”, scriu cercetătorii.

Incredibila muncă depusă de echipa Gaia

În ultimii ani, astronomii au început să reconstruiască arhitectura tridimensională a Căii Lactee, în mare parte datorită telescopului Gaia, care a petrecut peste un deceniu cartografiind pozițiile a peste un miliard de stele. Pe lângă poziție, Gaia a înregistrat și mișcările acestora, oferind indicii despre galaxii dispărute, fuziuni gravitaționale și structuri altfel invizibile.

Datele au arătat că discul galactic nu este plat și liniștit, ci deformat și ondulat la margini, semn că galaxia a trecut prin evenimente majore. În noul studiu, o echipă condusă de Eloisa Poggio, de la Institutul Național de Astrofizică din Italia, a analizat mai atent aceste deformări.

Cercetătorii au studiat două tipuri de stele: aproximativ 17.000 de gigante tinere, aflate până la 23.000 de ani-lumină depărtare de Sistemul Solar, și circa 3.400 de stele variabile de tip Cefeidă, situate până la 49.000 de ani-lumină. Cum discul galactic are un diametru de aproximativ 100.000 de ani-lumină, aceste eșantioane oferă o acoperire excelentă a regiunilor exterioare, scrie Science Alert.

Analizând datele din cea mai recentă versiune Gaia (DR3) și din alte surse, echipa a calculat mișcările verticale ale acestor stele, care sunt semnătura caracteristică a unei unde care face discul galactic să urce și să coboare. Rezultatul a fost clar: ambele populații stelare prezintă același model coerent de mișcare, cu alternanțe de vârfuri și depresiuni, exact ca valurile de pe suprafața apei.

Un val colosal străbate Calea Lactee. De unde a pornit?

La fel ca în cazul valurilor unui lac, amplitudinea acestor oscilații crește odată cu distanța față de centrul galaxiei, atingând cele mai mari deviații la marginile discului. „Comportamentul observat este perfect compatibil cu o undă”, explică Poggio.

Deocamdată, sursa precisă a acestei unde rămâne necunoscută. Ar putea fi galaxia pitică Sagittarius, dar și o posibilă legătură cu așa-numitul „Val Radcliffe”, o structură spiralată lungă de 9.000 de ani-lumină, descoperită recent. „Totuși, Valul Radcliffe este mult mai mic și situat într-o altă regiune a discului, deci nu știm dacă cele două fenomene sunt legate. Este nevoie de studii suplimentare”, spune Poggio.

Următoarea versiune a datelor Gaia (DR4), programată pentru decembrie 2026, ar putea aduce informații esențiale pentru a descifra misterul acestei unde gigantice care face întreaga galaxie să „tremure” în spațiu.

Cercetarea a fost publicată în revista Astronomy & Astrophysics.

Vă recomandăm să citiți și:

Japonia declară moartă sonda Akatsuki, ultima misiune activă a omenirii pe orbita planetei Venus

O cometă descoperită în 1812 a început să emită semnale radio, spre uimirea astronomilor

Trei planete de dimensiunea Pământului, descoperite într-un sistem stelar binar bizar

Telescopul Webb a descoperit o planetă din carbon care nu ar trebui să existe