Plasticul ar putea influența obezitatea, infertilitatea și astmul, avertizează o analiză

Noi cercetări arată că substanțele chimice din plasticul comun pot declanșa în mod silențios probleme de sănătate pe tot parcursul vieții. Expunerea timpurie în viață a fost legată de obezitate, infertilitate și chiar probleme cognitive.

Contactul din copilărie cu substanțele chimice utilizate în produsele obișnuite din plastic pare să aibă riscuri semnificative pentru sănătate care pot continua până la vârsta adultă, potrivit experților de la NYU Langone Health.

• Un implant mai mic decât un bob de sare îți poate citi creierul în timp real
• Meta și YouTube, găsite vinovate de dependență: primul verdict dintr-un proces istoric

Această concluzie vine dintr-o revizuire amplă a sute de studii recente publicate în The Lancet Child & Adolescent Health.

În noua analiză, cercetătorii rezumă decenii de muncă care arată că aditivii încorporați în mod obișnuit în materialele plastice industriale și de uz casnic pot crește probabilitatea de boală și dizabilitate, mai ales când expunerea are loc devreme în viață.

Împreună, studiile evaluate au urmărit mii de persoane însărcinate, feți și copii. Descoperirile leagă aceste substanțe chimice de probleme de sănătate pe termen lung care includ boli de inimă, obezitate, infertilitate și astm, scrie SciTechdaily.

„Descoperirile noastre indică rolul plasticului în originile timpurii ale multor boli cronice care se răsfrâng în adolescență și la vârsta adultă,” a spus autorul principal al studiului, pediatrul Leonardo Trasande. „Dacă vrem ca copiii să rămână sănătoși și să trăiască mai mult, atunci trebuie să luăm în serios limitarea utilizării acestor materiale.”

Legătura dintre substanțele chimice din plastic și boli

Trasande notează că aceste substanțe chimice apar într-o mare varietate de articole de consum, inclusiv ambalaje alimentare, produse cosmetice și chiar bonuri de hârtie.

Cercetările arată că atunci când materialele plastice sunt utilizate în mod repetat, încălzite sau expuse la anumite tratamente, ele pot elibera fragmente de microplastic și nanoparticule care sunt ingerate ulterior.

De asemenea, studiile indică faptul că substanțele chimice găsite în materialele plastice pot stimula un răspuns imun excesiv (adică inflamație) în organism și pot interfera cu hormonii care reglează funcțiile biologice esențiale.

Oamenii de știință cred că aceste substanțe pot influența și modul în care se dezvoltă creierul, multe investigații legând expunerea timpurie de reduceri ale IQ-ului și de afecțiuni precum autismul și tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD).

Reguli mai stricte care să reducă utilizarea plasticului

Revizuirea din Lancet subliniază și strategii pentru reducerea utilizării plasticului. Înlocuirea recipientelor de plastic pentru alimente cu unele din sticlă sau oțel inoxidabil și evitarea încălzirii la microunde sau spălării în mașina de spălat vase a articolelor din plastic.

La nivel de reglementare, autorii pledează pentru reguli mai stricte menite să reducă utilizarea plasticului neesențial, în special în comunitățile cu venituri mici.

Autorii subliniază totuși că, deși revizuirea evidențiază riscurile legate de utilizarea plasticului, materialul rămâne esențial în multe contexte medicale (ventilatoare, tuburi de hrănire etc.).

Descoperirile lor nu pun la îndoială valoarea plasticului în îngrijirea sănătății, ci atrag atenția asupra utilizării sale evitabile în produsele de zi cu zi.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Microplasticele ar putea fi legate de cazurile de demență vasculară, arată o analiză

Microplasticele din corpul uman ar putea afecta creierul și intestinul

Cum ajung microplasticele în legumele pe care le punem zilnic pe masă

O substanță chimică din plastic le dăunează grav copiilor nenăscuți