Metoda dovedită științific prin care putem preveni cariile dentare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un studiu clinic a descoperit că o creștere a nivelului unui aminoacid din salivă poate transforma biofilmele bacteriene din dăunătoare, în protectoare.

Zahărul nu îți afectează direct dinții, dar atrage și hrănește bacteriile care o fac. Aceste microorganisme elimină substanțe acide care încep apoi să dizolve smalțul dinților. Problema este agravată de biofilmele bacteriene care se formează pe suprafețele dentare.

Însă un studiu recent al cercetătorilor de la Universitatea Aarhus din Danemarca a găsit o modalitate de a înclina balanța împotriva microbilor bucali. Cheia este arginina, un aminoacid care se găsește în mod natural în salivă.

La persoanele cu carii active, tratamentul regulat cu arginină a redus semnificativ aciditatea biofilmelor bacteriene, prin schimbarea raportului dintre zaharuri și populațiile de bacterii.

„Rezultatele noastre au scos la iveală diferențe de aciditate în biofilme, cele tratate cu arginină fiind semnificativ mai protejate împotriva acidificării cauzate de metabolismul zahărului”, spune Yumi Del Rey, microbiolog la Aarhus.

Multe cercetări anterioare au sugerat că arginina joacă un rol în prevenția cariilor, dar majoritatea studiilor au fost efectuate în experimente de laborator. Studiul Universității Aarhus a fost conceput pentru a testa dacă aceleași efecte apar în mediul real al gurii umane.

Zahărul nu ne afectează direct dinții

Zece participanți au purtat timp de patru zile proteze peste dinții inferiori, prevăzute cu mici panouri laterale care au permis formarea biofilmelor. De trei ori pe zi, protezele erau scoase pentru tratament într-un dispozitiv special, scrie ScienceAlert.

Mai întâi, panourile cu biofilm erau scufundate într-o soluție cu 10% zaharoză. Apoi, o parte era tratată cu o soluție de arginină, în timp ce cealaltă era scufundată în apă distilată obișnuită. După patru zile, protezele au fost îndepărtate, iar biofilmele au fost examinate în detaliu.

„Scopul a fost de a investiga impactul tratamentului cu arginină asupra acidității, tipului de bacterii și matricei de carbohidrați a biofilmelor provenite de la pacienți cu carii active”, spune Sebastian Schlafer, microbiolog la Aarhus.

După ce biofilmele au fost expuse din nou la zahăr, cele tratate cu arginină au prezentat constant niveluri de pH mai ridicate, iar un pH mai ridicat înseamnă o aciditate mai scăzută.

În continuare, echipa a investigat modul în care arginina ar putea reduce aciditatea, analizând ce bacterii și zaharuri erau prezente în fiecare probă.

Rezultatele au variat de la o persoană la alta

Biofilmele tratate cu arginină au prezentat niveluri mai scăzute ale unui zahăr numit fucoză, în timp ce un alt zahăr, galactoza, era concentrat spre suprafața exterioară a biofilmului, departe de suprafața dintelui.

Analizând ADN-ul bacteriilor prezente, cercetătorii au descoperit că tratamentul cu arginină a redus semnificativ o populație specifică de bacterii din genul Streptococcus care produc acid, crescând ușor alte tulpini bacteriene care pot metaboliza arginina.

De remarcat faptul că rezultatele au părut să varieze de la o persoană la alta. Unii participanți nu au răspuns la tratament, iar cercetătorii nu au reușit să coreleze această variabilitate cu diferențe clare în populațiile de microbi sau zaharuri.

Sunt necesare mai multe studii pentru a investiga modul în care arginina afectează biofilmele, dar aminoacidul ar putea fi o nouă adiție promițătoare pentru produsele de igienă orală, precum pasta de dinți sau apa de gură.

Cercetarea a fost publicată în The International Journal of Oral Science.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O proteină din părul nostru ar putea crea cea mai eficientă pastă de dinți

Dinții unei vaci oferă indicii despre transportul pietrelor de la Stonehenge

Un studiu asociază pierderea dinților cu un risc mai mare de deces. Iată de ce

De ce sucul de portocale are un gust oribil după ce ne spălăm pe dinți?