Meseriile care vor dispărea până în 2030, 2045 sau 2050

Dacă ai impresia că cele mai multe dintre meserii au existat „dintotdeauna”, istoria te-ar contrazice rapid. Operatorii de centrală telefonică, dactilografele sau proiecționiștii de film erau, acum câteva decenii, ocupații respectabile și răspândite. Astăzi, sunt aproape inexistente. Ceva similar se întâmplă chiar sub ochii noștri, doar că viteza schimbării este mult mai mare.

Conform raportului „Future of Jobs” publicat de World Economic Forum în 2023, aproximativ 44% dintre competențele profesionale actuale vor fi afectate de automatizare și inteligență artificială până în 2030. Nu înseamnă că jumătate dintre oameni vor rămâne fără muncă, ci că felul în care muncim se schimbă într-un ritm care nu mai seamănă cu nimic din trecut.

• Pământurile rare care pun Groenlanda pe harta marilor mize globale
• Gripă sau răceală? Testul de 60 de secunde care te ajută să îți dai seama

Primele meserii care se transformă sunt cele bazate pe sarcini repetitive și previzibile. Casierii, operatorii de call-center, funcționarii care procesează documente, contabilii care fac introducere de date sau lucrătorii din depozite sunt deja înlocuiți, treptat, de sisteme automate. Magazinele fără casieri, chatbot-urile și softurile de contabilitate nu sunt experimente, ci realitate de zi cu zi. Nici șoferii nu sunt complet la adăpost: transportul autonom avansează rapid, iar companii precum Tesla, Waymo sau Mercedes testează deja sisteme care pot conduce fără intervenție umană în multe situații.

În același timp, anumite meserii nu dispar, dar se schimbă atât de mult încât devin aproape altele. Jurnalismul, medicina, arhitectura, dreptul sau educația folosesc deja instrumente bazate pe inteligență artificială pentru documentare, analiză sau simulare. Medicul nu va fi înlocuit de un algoritm, dar va lucra cu unul. Profesorul nu va dispărea, dar va preda într-un mod foarte diferit față de cel de azi.

Interesant este că istoria arată un tipar constant: tehnologia elimină anumite joburi, dar creează altele, pe care nimeni nu le-ar fi putut anticipa. În urmă cu 20 de ani, nu existau creatori de conținut online, specialiști în social media, UI/UX designeri sau data analysts. Astăzi, sunt milioane de oameni care trăiesc din astfel de ocupații.

Ce fel de meserii vor apărea? Conform cercetătorilor de la McKinsey Global Institute și MIT, cele mai multe vor fi legate de trei mari domenii: tehnologie, mediu și sănătate. Vor fi tot mai căutați specialiști în inteligență artificială, etică digitală, securitate cibernetică, inginerie a datelor, dar și oameni care să facă legătura între tehnologie și nevoile umane reale.

Un exemplu bun este apariția deja vizibilă a „antrenorilor de AI” sau a specialiștilor care verifică și corectează deciziile algoritmilor. La fel, pe măsură ce schimbările climatice devin o problemă concretă, nu doar un subiect de conferință, cresc cererile pentru ingineri de mediu, specialiști în energie regenerabilă, arhitecți de orașe sustenabile sau experți în refacerea ecosistemelor.

În domeniul medical, îmbătrânirea populației va crea o nevoie uriașă de profesii legate de îngrijire, terapie, recuperare și sănătate mintală. Tehnologia va ajuta, dar nu va putea înlocui complet interacțiunea umană. De fapt, paradoxul viitorului este că, într-o lume tot mai automatizată, meseriile care implică empatie, creativitate și judecată morală vor deveni mai valoroase, nu mai puțin.

Un alt fenomen important este apariția unor cariere „hibride”, care combină competențe din domenii diferite. Un biolog care știe programare. Un jurist care înțelege algoritmi. Un artist care lucrează cu realitate virtuală. Liniile dintre profesii devin mai fluide, iar identitatea profesională nu va mai fi definită de o singură etichetă.

Pentru cineva care este acum adolescent sau copil, probabil că o parte dintre meseriile viitorului nici măcar nu au încă un nume. Așa cum nimeni nu visa, în 1995, că va exista un „manager de comunitate online” sau un „creator de conținut digital”, tot așa multe ocupații din 2045 sau 2050 sunt încă invizibile.

Ceea ce pare însă sigur, spun specialiștii de la OECD și World Economic Forum, este că cea mai importantă abilitate nu va fi o tehnologie anume, ci capacitatea de a învăța constant, de a te adapta și de a schimba direcția atunci când lumea o cere. Meseria „pe viață” devine o raritate, iar ideea de a avea mai multe cariere succesive nu mai este o excepție, ci o normalitate.

Poate că întrebarea corectă nu este „ce meserie vei avea?”, ci „ce fel de probleme vei ști să rezolvi?”. Pentru că, indiferent cum vor suna titlurile de pe cărțile de vizită ale viitorului, lumea va avea în continuare nevoie de oameni care pot înțelege, decide, crea și avea grijă unii de alții într-un peisaj tot mai complex.

Surse:

https://www.weforum.org/reports/the-future-of-jobs-report-2023/

https://www.mckinsey.com/featured-insights/future-of-work/jobs-lost-jobs-gained-what-the-future-of-work-will-mean-for-jobs-skills-and-wages

https://www.weforum.org/stories/2026/01/how-ai-will-affect-work-in-different-industries/

https://www.oecd.org/employment/future-of-work/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum vede Elon Musk viitorul societății? Specialiștii sunt sceptici!

Cum arată viitorul, potrivit TIME: invențiile care au definit anul 2025

Studiu: Optimiștii procesează viitorul într-un mod similar la nivel cerebral

În mod paradoxal, țările cu risc mai mare de îmbolnăvire gândesc mai pozitiv despre viitorul omenirii