Cea mai scumpă cafea din lume: de ce kopi luwak are profilul aromatic unic

Kopi Luwak, cunoscută ca una dintre cele mai scumpe cafele din lume, provine din boabe ingerate și excretate de civetul asiatic. Un studiu publicat în Scientific Reports în 2025 de o echipă condusă de Palatty Allesh Sinu de la Central University of Kerala (India) prezintă dovezi chimice privind diferențele în conținutul de grăsimi și compuși aromatici care ar putea explica gustul unic al acestei băuturi controversate.

Această descoperire oferă, de asemenea, perspective pentru reproducerea aromei fără cruzimea față de animale. Kopi luwak rămâne însă în centrul unei controverse etice globale privind condițiile de creștere și tratament ale civetului.

• De ce căutarea obsesivă a fericirii ne face, paradoxal, mai nefericiți
• Rămășițele unei comete „moarte” încă ar putea exista în Sistemul Solar

Studiul publicat în octombrie 2025 în revista Scientific Reports, condus de zoologul Palatty Allesh Sinu de la Central University of Kerala, aduce pentru prima dată o explicație chimică precisă: boabele trecând prin sistemul digestiv al civetului acționează ca un proces natural de fermentație, în timpul căruia dezvoltă acizi grași metil esteri caprilic și capric, asociați cu note aromatice și grăsimi ridicate, adesea folosiți adesea în industria lactatelor pentru a amplifica gustul untului sau al brânzeturilor maturate. Acești acizi, spun autorii, ar fi responsabili pentru nuanțele bogate și „catifelate” care transformă cafeaua într-un produs de lux.

O reacție biochimică naturală

În mod normal, civetul consumă fructele coapte ale arborelui de cafea, iar enzimele din stomacul său, cum am și menționat, fermentează pulpa și modifică parțial compoziția chimică a boabelor. După ce sunt eliminate în excremente, boabele sunt curățate, uscate și prăjite. Echipa lui Sinu a comparat 68 de probe de boabe „procesate” de civet sălbatic cu boabe obișnuite recoltate direct din arbori. Rezultatele au arătat nu doar o diferență clară în profilul lipidic, ci și o reducere a proteinelor, explicând textura mai fină și aroma distinctă.

„Acesta este un exemplu remarcabil de simbioză neintenționată între o specie animală și preferințele noastre senzoriale”, notează Sinu. El sugerează că, odată ce procesele enzimatice vor fi complet înțelese, s-ar putea reproduce același efect prin fermentație artificială, fără implicarea animalelor.

De la film la fenomen global

Kopi Luwak a fost adusă în atenția publicului larg după apariția sa în filmul The Bucket List (2007), cu Jack Nicholson și Morgan Freeman în rolurile principale, doi actori legendari care, în poveste, descoperă savoarea acestei cafele în timp ce își îndeplinesc dorințele rămase pe „lista vieții”. În unele cafenele de lux din Japonia, Statele Unite sau Emiratele Arabe, o ceașcă poate costa până la 75 de dolari, iar un kilogram de boabe depășește 1.300 de dolari, potrivit CNN.

Însă faima cafelei a venit la pachet cu o problemă etică majoră. Cererea uriașă a generat o industrie a fermelor de civet, unde animalele sunt ținute în cuști înguste și hrănite forțat doar cu fructe de cafea, o practică criticată intens de organizațiile pentru protecția animalelor. ONG-ul britanic The Civet Project avertizează că, pe lângă cruzime, aceste condiții pot facilita apariția unor virusuri zoonotice, crescând riscul de noi pandemii.

Prin urmare, studiul indian reprezintă nu doar o descoperire științifică, ci și o soluție morală: dacă aroma poate fi reprodusă prin biotehnologie, civetul ar putea fi „eliberat” din lanțul de producție, iar cafeaua…democratizată.

Știința gustului

Analiza chimică a cafelei Kopi Luwak are implicații mai ample pentru știința alimentelor. Gustul complex al produselor fermentate, de la ciocolată la vin, este adesea rezultatul transformărilor microbiene și enzimatice. „Fermentația este, în esență, o formă de alchimie biologică”, explică nutriționista canadiană Nicola Jones, autoarea articolului publicat în Nature News. „În cazul cafelei de civet, digestia animalului joacă rolul unui reactor biochimic în miniatură.”

Același principiu explică de ce anumite cafele speciale, procesate natural sau prin macerare anaerobă, au gusturi mai bogate. Ceea ce face diferența este finețea controlului: în stomacul civetului, reacțiile sunt lente și uniforme, iar enzimele selectează moleculele care dau aromă, reducând simultan aciditatea.

Între lux și știință

Deși fascinația pentru Kopi Luwak a început ca o curiozitate exotică, studiul din 2025 o readuce în zona cercetării aplicate. Industria cafelei de specialitate se află într-o tranziție către metode sustenabile, iar laboratoarele explorează deja variante de „fermentație controlată” care reproduc digestia civetului fără a implica animale. Potrivit The Economist, un kilogram de cafea „civet-free” produsă prin biofermentație ar putea ajunge în comerț până în 2027.

Pentru consumatori, descoperirea adaugă o dimensiune interesantă: gustul unic al celei mai scumpe cafele din lume nu este doar o chestiune de raritate, ci rezultatul unei reacții chimice naturale care poate fi replicată în laborator. Kopi Luwak ar putea deveni, astfel, prima cafea de lux a viitorului care nu implică suferință, ci doar știință.

Surse:

https://www.nature.com/articles/d41586-025-03467-w

https://www.nationalgeographic.com/animals/article/160429-kopi-luwak-captive-civet-coffee-Indonesia

https://www.theguardian.com/environment/2012/nov/19/civet-coffee-abuse-campaigners

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cafeaua după masă: aliat al digestiei sau obicei riscant?

Descoperire îngrijorătoare despre paharele de cafea de unică folosință

Este bine sau nu să punem zațul de cafea în ghivecele florilor?

Test de cultură generală. Care este diferența dintre cafea și ceai?