Foliculi de păr complet funcționali au fost cultivați în laborator pentru prima dată. La ce ar putea fi folosiți?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De ce au fost crescuți în laborator foliculi de păr complet funcționali? Cercetătorii sunt cu un pas mai aproape de descoperirea unui tratament real împotriva pierderii părului. Acești foliculi trec în mod natural prin ciclurile de creștere.

Foliculi de păr complet funcționali au fost cultivați în laborator. Pentru a obține acest rezultat, o echipă de cercetători din SUA și Japonia a identificat o verigă esențială care lipsea până acum: un tip de celule care susține regenerarea și declanșează creșterea completă a firului de păr, precum și atașarea acestuia de țesuturi.

Totuși, trebuie precizat că studiul a fost realizat pe șoareci. Testele pe oameni nu au început încă, așa că mai este mult până când descoperirea ar putea fi transformată într-un tratament pentru pierderea părului. Cu toate acestea, rezultatele deschid noi direcții pentru refacerea foliculilor în zonele unde părul nu mai crește în mod natural.

Foliculi de păr complet funcționali au fost cultivați în laborator. Cum au reușit oamenii de știință?

Cercetătorii au identificat o „rețetă” formată din trei tipuri de celule necesare pentru a crea în laborator un folicul de păr complet funcțional.

„Acest studiu aduce contribuții semnificative în știința de bază și în medicina celulelor stem adulte cu potențial de inducere a organelor și a nișelor lor în morfogeneza organelor și în ciclul părului la adult”, au scris cercetătorii în lucrare.

Formarea unui folicul începe cu două tipuri de celule: celulele stem epiteliale, care formează firul de păr, și celulele papilei dermice, care trimit semnale de creștere. Aceste două tipuri de celule au mai fost folosite în trecut pentru a produce foliculi în laborator.

Problema era că acei foliculi nu reușeau să crească sau să se conecteze cu țesuturile din jur în condiții de laborator. Ei funcționau corect doar după ce erau transplantați în pielea unor șoareci vii.

Aici intervine al treilea tip de celulă: o celulă mezenchimală auxiliară. Acest tip de țesut oferă structură și suport, în special în zona numită „bulge” a foliculului și în învelișul cunoscut drept teacă dermică.

Introducerea acestui al treilea tip de celulă încă din primele etape ale formării foliculului le-a permis structurilor create în laborator să intre în cicluri normale de creștere și să se conecteze cu țesuturile din jur.

„În studiile viitoare, ne propunem să clarificăm originea celulelor mezenchimale din zona bulge-ului și rolul lor în dezvoltarea foliculilor de păr și în ciclul părului în condiții reale, deschizând astfel drumul către regenerarea foliculilor prin modele umanizate”, au scris cercetătorii, citați de ScienceAlert.

O invenție cu potențiale utilizări în mai multe domenii

În ultimii ani, oamenii de știință au făcut progrese importante în încercarea de a produce foliculi de păr în afara corpului uman care să funcționeze la fel ca cei naturali. Pentru ca tehnologia să devină utilă în medicină, va fi nevoie de producerea foliculilor la scară mai mare și de dezvoltarea unor metode sigure de transplantare pe scalpul uman.

Cercetătorii cred că această descoperire ar putea ajuta și la dezvoltarea altor organe în laborator, prin studierea unor tipuri de celule mai puțin evidente, dar esențiale pentru formarea țesuturilor.

O parte dintre autorii studiului fac parte din compania OrganTech, care a finanțat parțial cercetarea și intenționează să dezvolte mai departe producerea de foliculi de păr în laborator, cu scopul de a crea eventual tratamente pentru regenerarea părului. Părul crescut în laborator ar putea fi folosit și pentru testarea terapiilor împotriva căderii părului sau pentru studierea mecanismelor care controlează creșterea acestuia, fără a implica experimente pe animale sau oameni.

„Această lucrare definește o configurație celulară fundamentală pentru regenerarea foliculilor de păr funcționali. Dincolo de biologia părului, rezultatele susțin strategia noastră mai largă de medicină regenerativă la nivel de organe, în care interacțiunile precise dintre celulele epiteliale și cele mezenchimale permit reconstruirea stabilă și funcțională a țesuturilor”, spune Yoshio Shimo, directorul executiv al OrganTech, care nu a fost implicat direct în studiu.

Studiul a fost publicat în revista Biochemical and Biophysical Research Communications.

Vă recomandăm să citiți și:

Proiectul „Învierea”: Suntem pregătiți să împărțim planeta cu speciile pe care le-am crezut pierdute?

Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!

Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică

Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?