Este adevărat că dacă îți pui limba pe un stâlp metalic înghețat, vei rămâne lipit?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Probabil că ai auzit cel puțin o dată avertismentul: să nu pui niciodată limba pe un stâlp metalic înghețat! Ideea că limba ar putea rămâne lipită de metal pare pentru mulți o simplă legendă urbană, popularizată inclusiv de către celebrul personaj Homer Simpson, din serialul The Simpsons. Totuși, un studiu recent arată că riscul este cât se poate de real.

Este adevărat că dacă îți pui limba pe un stâlp metalic înghețat, vei rămâne lipit? Cercetarea, condusă de Anders Hagen Jarmund, de la Norwegian University of Science and Technology (Norvegia), a analizat cazuri documentate de așa-numita „limbă de tundră” și a inclus experimente realizate cu limbi de porc. Proiectul a fost realizat în timpul liber al cercetătorilor și a pornit chiar de la o experiență personală.

• Cercetătorii au identificat două subtipuri distincte de autism
• Poți face espresso fără să fierbi apa? Oamenii de știință au găsit o potențială soluție

„Sunt dintr-un loc mic numit Hattfjelldal, unde iernile sunt foarte reci. Nu-mi amintesc dacă era un indicator rutier sau un stâlp din spatele școlii, dar știu că l-am lins și limba mi-a rămas lipită”, a povestit Jarmund.

Este adevărat că dacă îți pui limba pe un stâlp metalic înghețat, vei rămâne lipit? Se pare că da!

Pentru a înțelege cât de periculos este fenomenul, echipa a început cu o cercetare în presa scandinavă, analizând articole pornind din anul 1748 încoace. Au descoperit inițial 856 relatări despre persoane care și-au lipit limba de obiecte metalice înghețate. După eliminarea relatărilor duplicate, au rămas 113 cazuri distincte.

Primul incident identificat datează din 1845. Peste 60% dintre cazuri implicau băieți, iar în majoritatea situațiilor victimele nu au suferit răni grave. Totuși, aproximativ 18% dintre incidente au necesitat tratament medical, din cauza unor leziuni precum avulsiunea, adică situația în care țesutul limbii se rupe atunci când aceasta este smulsă de pe suprafața metalică.

Un caz relatat în 1929 descrie un băiat din Viena care și-a lipit limba de o bară metalică. Deși pompierii au încălzit metalul pentru a-l elibera, copilul ar fi avut nevoie de amputarea unei porțiuni din limbă. În alte situații s-au raportat cicatrice faciale sau episoade în care victimele au rămas blocate zeci de minute, într-un caz, timp de 90 de minute, notează IFL Science.

Cercetătorii explică faptul că rănile pot apărea prin trei mecanisme principale: efectul direct al frigului asupra țesuturilor, ruperea limbii în momentul desprinderii și problemele cauzate de imposibilitatea de a te mișca. Formarea cristalelor de gheață în țesut poate provoca leziuni imediate la temperaturi de aproximativ -4,4 °C și chiar la temperaturi ceva mai ridicate.

Experimentul care a confirmat mitul

Pentru a testa fenomenul în condiții controlate, echipa a realizat un al doilea studiu folosind 84 de limbi de porc, pe care le-au lipit de un stâlp metalic rece și apoi le-au desprins fie lent, fie rapid. Rezultatele au arătat că în 54% dintre cazuri, desprinderea a provocat avulsiune.

Riscul a fost cel mai mare la temperaturi cuprinse între -5 și -15 °C. La temperaturi și mai scăzute, leziunile au fost mai rare, probabil pentru că țesutul îngheață suficient de tare încât să reziste mai bine la rupere. Totuși, cercetătorii avertizează că acest lucru nu înseamnă că situația devine sigură.

Concluzia este simplă: cel mai bine este să eviți contactul limbii cu obiecte metalice înghețate. În Norvegia, unde astfel de temperaturi sunt frecvente iarna, utilizarea metalului în locurile de joacă a fost interzisă încă din 1998.

Iar dacă cineva ajunge totuși într-o asemenea situație, Jarmund oferă un sfat clar: „Încercați să nu intrați în panică. Dar, mai presus de toate, nu vă smulgeți limba prea repede.”

Primul studiu a fost publicat în International Journal of Pediatric Otorhinolaryngology.

Rezultatele experimentului au fost publicate în Head & Face Medicine.

Vă recomandăm să citiți și:

Dragostea după 50 de ani: cum se rescrie romantismul în a doua jumătate a vieții

Tunsul frecvent face părul să crească mai repede? Iată ce spune știința!

Piața tratamentelor anti-obezitate pășește într-un 2026 „decisiv”

De ce burnout-ul nu este doar oboseală și nu se rezolvă cu o vacanță?