Un obicei simplu poate proteja creierul de declinul legat de vârstă. Cercetările sugerează că îți poți menține creierul „în formă” la vârste înaintate prin învățarea de limbi străine sau activități creative, iar observarea păsărilor pare să aibă efecte similare.
Acest obicei poate proteja creierul de declinul legat de vârstă. Un studiu recent realizat de cercetători din Canada a arătat că persoanele cu experiență în observarea păsărilor au structuri cerebrale mai dense și mai complexe în regiunile asociate atenției și percepției, în comparație cu începătorii.
Rezultatele susțin ideea de neuroplasticitate, conform căreia modul în care ne folosim creierul îl poate remodela într-o anumită măsură, posibil chiar în moduri care să protejeze împotriva declinului cognitiv odată cu înaintarea în vârstă.
„Regiunile implicate în atenție și percepție au prezentat modificări structurale la experți, iar aceleași zone au fost activate selectiv pentru a sprijini identificarea în situații dificile. Rezultatele sugerează, de asemenea, că acumularea de cunoștințe ar putea reduce declinul legat de vârstă în anumite regiuni ale creierului implicate în performanța experților”, notează cercetătorii în studiu.
Studiul a analizat simultan atât structura creierului, cât și modul în care acesta procesează informațiile. În acest scop, au fost realizate scanări RMN pentru 29 de observatori de păsări experimentați și 29 de începători, grupați în funcție de vârstă și nivel de educație.
În timpul scanărilor, participanții au fost rugați să identifice imagini cu diferite specii de păsări, iar ulterior datele au fost analizate folosind un indicator al complexității cerebrale numit „difuzivitate medie”.
„Măsurătoarea pe care am folosit-o reflectă modul în care moleculele de apă se deplasează în creier. Cu alte cuvinte, în creierul experților există mai puține restricții asupra modului în care se mișcă apa”, explică neurologul Erik Wing, de la Rotman Research Institute (Canada).
Rezultatele au arătat că observatorii de păsări experimentați au valori mai scăzute ale difuzivității medii în zonele cerebrale implicate în recunoașterea păsărilor, ca și cum aceste regiuni ar fi fost „optimizate”. Mai mult, atunci când li s-au arătat păsări necunoscute, exact aceste zone au devenit active, scrie ScienceAlert.
Au apărut și indicii subtile că acest tip de activitate ar putea proteja creierul de declinul legat de vârstă. În mod natural, țesutul cerebral devine mai puțin complex odată cu vârsta, însă la experți acest proces părea să evolueze mai lent.
„Dobândirea de abilități prin observarea de păsări ar putea avea beneficii cognitive pe măsură ce oamenii îmbătrânesc”, spune Wing.
Observatorii de păsări reprezintă un grup ideal pentru astfel de cercetări, deoarece hobby-ul lor implică identificarea unor detalii fine dintr-o cantitate mare de informație vizuală, dar și menținerea unui nivel ridicat de atenție pentru perioade îndelungate.
Totuși, aceste rezultate nu trebuie interpretate exagerat. Participanții nu au fost supuși la teste directe de memorie sau cogniție, astfel că se poate spune doar că creierii experților par adaptați la domeniul lor specific.
De asemenea, este dificil de stabilit o relație clară cauză-efect într-un astfel de studiu punctual, fără urmărirea participanților în timp. Este posibil ca aceștia să fi avut deja anumite caracteristici cerebrale favorabile, care i-au orientat spre observarea de păsări. Cu toate acestea, este mai probabil ca anii de practică să fi modelat creierul în acest mod.
Cercetătorii sugerează că studiile viitoare ar putea analiza dacă aceste „optimizări” pot fi transferate și către alte sarcini cognitive, dincolo de identificarea păsărilor.
Se știe deja din alte cercetări că învățarea unui instrument muzical sau a unei limbi străine poate modifica structura creierului și poate întârzia o parte din declinul natural asociat vârstei. Noul studiu indică faptul că și observarea păsărilor ar putea stimula regiuni similare și ar putea avea un efect protector.
„Având în vedere că experții în vârstă își pot folosi cunoștințele specializate pentru a susține funcțiile cognitive din domeniul lor, sunt necesare studii viitoare pentru a înțelege modul în care evoluția structurală a creierului odată cu vârsta influențează performanța specializată”, concluzionează cercetătorii.
Rezultatele studiului au fost publicate în The Journal of Neuroscience.
Vaccinul antigripal universal, tot mai aproape de realitate
Cum te ajută metoda olandeză să ai un somn mai bun și mai sănătos?
Un supliment anti-îmbătrânire ar putea contribui la evoluția celulelor canceroase
Numărul de copii pe care îi ai poate influența cât de mult vei trăi, arată un studiu