Mâncarea din copilărie poate reprograma creierul pe viață, indică un studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Expunerea timpurie la diete bogate în grăsimi și zahăr poate reprograma modul în care creierul reglează alimentația, schimbările persistând până la vârsta adultă, chiar și după ce dieta și greutatea se îmbunătățesc.

Noile descoperiri sugerează că aceste modificări ascunse sunt legate de regiuni cheie ale creierului implicate în apetit și echilibrul energetic.

Cercetătorii de la APC Microbiome, un institut de prestigiu din cadrul University College Cork, sunt cei care au descoperit că o dietă bogată în grăsimi și zahăr în timpul dezvoltării timpurii poate altera modul în care creierul controlează alimentația pe termen lung.

Copiii de astăzi sunt înconjurați de medii în care alimentele bogate în grăsimi și zahăr sunt ușor de accesat și intens promovate. Studiul subliniază modul în care această expunere repetată poate avea consecințe de durată.

Publicată în Nature Communications, cercetarea indică, de asemenea, posibile modalități de a reduce aceste efecte pe termen lung.

Modificări ascunse în creier

Intervențiile care vizează microbiota intestinală, inclusiv o tulpină bacteriană benefică (Bifidobacterium longum APC1472) și fibre prebiotice, prezente natural în alimente precum ceapa, usturoiul, prazul, sparanghelul și bananele, au arătat potențial atunci când sunt utilizate pe parcursul vieții.

Într-un model preclinic pe șoareci, expunerea timpurie la o dietă bogată în grăsimi și zahăr a dus la schimbări durabile în comportamentul de hrănire care au continuat până la vârsta adultă. Aceste schimbări au fost legate de perturbări în hipotalamus, o regiune cheie a creierului care reglează apetitul și echilibrul energetic.

„Descoperirile noastre arată că ceea ce mâncăm la începutul vieții contează cu adevărat”, a declarat Dr. Cristina Cuesta-Martí, prima autoare a studiului, potrivit SciTechDaily.

Efecte care nu sunt vizibile imediat

„Expunerea dietetică timpurie poate lăsa efecte ascunse, pe termen lung, asupra comportamentului de hrănire, care nu sunt vizibile imediat doar prin prisma greutății.”

Targetarea microbiotei intestinale a ajutat la reducerea acestor efecte, căci combinația prebiotică a produs schimbări mai ample în compoziția microbiotei intestinale.

„Crucial este faptul că descoperirile noastre arată că vizarea microbiotei intestinale poate atenua efectele pe termen lung ale unei diete nesănătoase la începutul vieții asupra comportamentului alimentar ulterior. Susținerea microbiotei încă de la naștere ajută la menținerea unor comportamente alimentare mai sănătoase la vârsta adultă”, a explicat Dr. Harriet Schellekens, investigator principal al studiului.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Părinții nu mai gătesc pentru copii și comandă de la fast food. Ce recomandă nutriționistul

Primele produse fast food din carne artificială au fost vândute în doar 5 ore

Locuitorii Romei s-au opus construirii unui fast food în apropierea băilor lui Caracalla

De ce nu reuşim să renunţăm la mâncarea de tip fast food?