Misiunea MAVEN a luat sfârșit. Sonda care a descoperit misterele planetei Marte nu mai funcționează

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

NASA a anunțat oficial încheierea misiunii spațiale de pionierat MAVEN (Mars Atmosphere and Volatile Evolution). Asta după ce sonda nu a mai transmis niciun semnal de luni bune.

Agenția nu mai primise niciun semnal coerent de la sondă de când aceasta a întâmpinat o anomalie majoră în decembrie anul trecut, în timp ce trecea prin spatele Planetei Roșii și intra în modul de siguranță.

• O nouă teorie ar putea rezolva, în sfârșit, paradoxul găurilor negre
• De ce creierul continuă să se gândească la oameni pe care nu i-ai mai văzut de…

În ciuda numeroaselor tentative de a restabili legătura, niciuna nu a avut succes, ceea ce a dus la decizia finală de a sista operațiunile. Lansată în 2013, sonda MAVEN a studiat Marte timp de 11 ani, depășindu-și cu un deceniu durata inițială estimată la doar un an.

Obiectivul său principal a fost să înțeleagă cum și de ce își pierde Marte atmosfera, iar rezultatele obținute au transformat fundamental teoriile noastre despre evoluția planetară.

Deoarece Marte nu posedă un câmp magnetic global precum Pământul, vântul solar, adică fluxul de particule încărcate electric emise de Soare, bombardează direct straturile superioare ale atmosferei martiene, erodându-le în spațiu.

MAVEN a demonstrat că această pierdere de gaze este constantă, dar variază în funcție de anotimpurile marțiene și de distanța față de Soare.

Acest proces devine extrem de agresiv în timpul furtunilor solare. Datele colectate au arătat că, în momentul în care o ejecție de plasmă solară lovește planeta, rata de pierdere a atmosferei crește de 10 până la 20 de ori.

MAVEN și descoperirile sale remarcabile

Oamenii de știință au dedus astfel că, în tinerețea Sistemului Solar, când activitatea noastră stelară era mult mai intensă, atmosfera marțiană s-a subțiat într-un ritm accelerat, transformând o lume probabil umedă în deșertul înghețat de astăzi.

O altă descoperire remarcabilă a fost identificarea aurorelor marțiene. Spre deosebire de cele terestre, care sunt concentrate la poli datorită câmpului magnetic, aurorele de pe Marte sunt difuze și au fost detectate de spectrografu ultraviolet al sondei inclusiv pe partea luminată de Soare a planetei.

Misiunea MAVEN nu s-a limitat doar la studiul gazelor. În 2017, a raportat prima detectare a ionilor metalici în ionosfera unei alte planete. Mai recent, sonda a observat cometa 3I/ATLAS și a înregistrat posibile descărcări electrice (fulgere) pe partea nocturnă a planetei.

Indicii valoroase pentru viitoarele misiuni umane

Datele referitoare la radiații și interacțiunea cu vântul solar oferă parametrii esențiali pentru măsurile de siguranță și protecție de care vor avea nevoie viitorii astronauți care vor păși pe Marte.

Ultimele date telemetrice complete au fost recepționate pe 4 decembrie, indicând că toate subsistemele funcționau normal înainte ca sonda să treacă prin spatele planetei.

Pe 6 decembrie, rețeaua Deep Space Network (DSN) a mai interceptat doar un scurt fragment radio, după care s-a așternut tăcerea. Chiar și roverul Curiosity, aflat la sol, a încercat fără succes să scaneze cerul în căutarea ei, scrie IFLScience.

Comisia de analiză a NASA a stabilit că sonda a ieșit din spatele planetei rotindu-se anormal de rapid în jurul propriei axe, din cauza unei devieri pe traiectorie. Această mișcare necontrolată a împiedicat panourile solare să se orienteze spre Soare, ducând la descărcarea completă a bateriilor, pierderea energiei și moartea termică a sistemelor de la bord.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul

Planeta Roșie, văzută în UV. Imagini uimitoare obținute cu misiunea MAVEN de la NASA

Misterele planetei Marte vor fi descifrate de sonda spaţială Maven, care va ajunge curând pe orbită

Un fizician explică de ce planeta Marte nu este chiar atât de roșie pe cât credem