Este planeta Marte cu adevărat roșie? Cum o „văd” astronomii dincolo de ceea ce pot percepe ochii noștri?
Oamenii din diverse culturi privesc planeta Marte încă din cele mai vechi timpuri. Din cauza culorii sale roșiatice, a fost numită adesea „Planeta Roșie”.
Este planeta Marte cu adevărat roșie? Numele provine din mitologia romană, unde Marte era zeul războiului, o asociere inspirată de culoarea roșie a sângelui. În realitate, nu sângele este cauza culorii planetei Marte, ci oxidul de fier din rocile și praful de pe suprafața planetei.
Interesant este că și sângele uman este roșu tot datorită unui amestec de fier și oxigen prezent într-o moleculă numită hemoglobină. Așadar, legătura simbolică dintre Marte și sânge n-a fost chiar lipsită de temei. Pe Pământ, rugina (un tip comun de oxid de fier) are și ea, de obicei, o nuanță roșiatică.
„În cercetările mele actuale privind exoplanetele, analizez semnale transmise de planete aflate dincolo de sistemul nostru solar. Fizica din spatele felului în care percepem culoarea planetelor și a stelelor cu ajutorul telescoapelor este fascinantă”, spune profesorul asociat David Joffe, de la Kennesaw State University (SUA).
„Dacă te uiți cu atenție la fotografiile realizate de roverele trimise pe Marte, vei observa că planeta nu este complet roșie, ci are nuanțe de maro ruginiu sau bej. De exemplu, o imagine din 1976 făcută de sonda Viking, prima navă spațială care a amartizat, arată solul acoperit de un praf portocaliu-ruginiu”, continuă omul de știință.
Culoarea suprafeței marțiene nu este uniformă. La poli, calotele de gheață apar albe. Acestea conțin apă înghețată, ca pe Pământ, dar sunt acoperite și cu dioxid de carbon solid, cunoscut drept gheață carbonică („dry ice”). Această gheață se poate evapora rapid la lumina soarelui și revine odată cu întunericul. Din acest motiv, calotele polare își modifică dimensiunile în funcție de anotimpurile marțiene.
Marte emite și lumină în culori invizibile pentru ochiul uman, dar detectabile cu camere speciale montate pe telescoape. Lumina poate fi privită atât ca o undă, cât și ca un flux de particule numite fotoni. Energia fiecărui foton este legată de culoarea sa: fotonii albaștri și violeți au mai multă energie decât cei roșii și portocalii, explică Space.com.
Fotonii ultravioleți, cu și mai multă energie, se regăsesc în lumina solară și pot afecta celulele pielii, de aceea folosim cremă de protecție solară. La polul opus, fotonii din spectrul infraroșu au mai puțină energie și nu prezintă riscuri pentru sănătate. Dispozitivele cu vedere pe timp de noapte detectează aceste unde infraroșii, la fel cum o fac unele telescoape care studiază planeta Marte.
Imaginile obținute în infraroșu sunt colorate artificial, în așa-numite „culori false”, tocmai pentru ca oamenii de știință să poată interpreta mai ușor datele. Comparând fotografiile în spectrul vizibil cu cele în infraroșu, se pot observa aceleași forme, inclusiv calotele de gheață.
Sonda MAVEN a NASA, lansată în 2013, a capturat chiar și imagini în spectrul ultraviolet, oferind o perspectivă nouă asupra suprafeței și a atmosferei marțiene.
Fiecare nou tip de imagine aduce informații prețioase despre peisajul marțian: de la formarea planetei și perioada în care a avut vulcani activi, până la compoziția atmosferei și existența posibilă a apei lichide în trecut.
Astronomii caută mereu metode noi de a observa spațiul în afara spectrului vizibil. Cu ajutorul undelor radio, al microundelor și al razelor X sau gamma, pot obține imagini care dezvăluie detalii invizibile cu ochiul liber. Fiecare parte din spectrul electromagnetic oferă o piesă în plus din imensul puzzle cosmic.
Chiar dacă oamenii privesc către Marte de mii de ani, Planeta Roșie încă are multe mistere de dezvăluit.
Test de cultură generală. Cum au știut grecii antici circumferința Pământului?
Structuri care seamănă cu Sistemul Solar în tinerețe, detectate în centrul Căii Lactee
Lumina călătorește prin Univers fără a pierde energie. Dar cum?
Astronomii au descoperit că o galaxie vecină se mișcă în direcții opuse