Creierul nostru nu a fost conceput pentru atâtea știri negative. Cum să supraviețuim în era digitală?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Știrile din zilele noastre ne fac să ne simțim instantaneu copleșiți, ca și cum am sta sub o cascadă de informații catastrofale. Iar această experiență este mai comună decât am crede.

Conform Digital News Report 2025 al Institutului Reuters, 69% dintre canadieni și 40% dintre oameni la nivel global evită știrile, cel puțin uneori, deoarece le strică dispoziția și îi fac să se simtă neputincioși.

• Astronomii confirmă energia întunecată, după ce o descoperire uimitoare a zguduit cosmologia
• Creierul s-ar putea recupera chiar și fără un somn complet, arată noi cercetări

Astfel, oboseala cauzată de știri este răspunsul previzibil al unui creier uman forțat să navigheze într-un mediu informațional pentru care nu a fost niciodată proiectat.

Cu mult înainte de apariția smartphone-urilor, arhitectura noastră cognitivă a fost modelată de o singură prioritate: supraviețuirea. Strămoșii noștri care acordau atenție foșnetului din iarbă au supraviețuit în număr mai mare decât cei care îl ignorau.

Costul ignorării unei amenințări reale era moartea, în timp ce costul unei reacții exagerate însemna doar câteva minute de vigilență irosită, scrie Sciencedaily.

O cascadă de informații catastrofale

Acesta este fundamentul părtinirii negativității: mintea umană acordă o pondere mai mare informațiilor negative, reacționează mai rapid la ele și le memorează pe termen mai lung. Însă, deși biologia noastră a rămas neschimbată, dimensiunea lumii pe care trebuie să o scanăm pentru pericole a explodat.

În timp ce în trecut procesam doar amenințări locale (o secetă, boala unui vecin), în 2026 același sistem neurologic este forțat să absoarbă un război într-o regiune, un șoc financiar în alta și un dezastru climatic în a treia.

Un studiu din Nature Human Behaviour, realizat pe 105.000 de titluri de știri, a confirmat că fiecare cuvânt negativ suplimentar crește rata de accesare, corpul nostru reacționând fiziologic înainte ca mintea să decidă dacă amenințarea este relevantă.

Cheia ține de controlarea consumului

Cercetătorii au definit clinic acest fenomen drept Consum Problematic de Știri (PNC), adică un tipar de implicare ce duce la preocupare obsesivă, dereglare emoțională și perturbarea funcționării zilnice. Într-un studiu din 2022, 17% dintre adulții americani s-au încadrat în niveluri severe de PNC. Din acest grup, 61% au raportat stări frecvente de rău fizic.

Pentru populațiile minoritare și comunitățile rasializate (precum imigranții), oboseala de știri este și mai acută. Vizionarea repetată a suferinței unor grupuri cu care te identifici are un impact psihologic profund, iar opțiunea de a opri televizorul sau de a închide telefonul este greu de implementat atunci când știrile vizează direct țara de origine.

O democrație funcțională depinde de cetățeni informați, iar retragerea totală din fața știrilor poate adânci anxietatea și favoriza dezinformarea. Soluția reală constă în controlarea consumului.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Pentru prima dată, rețelele sociale au devenit principala sursă de știri în lume

Consumul de știri pe social media și prețul plătit de mintea noastră

Cum să pari bine informat fără să urmărești știrile non-stop

Copiii, vulnerabili în fața știrilor false