Copiii, vulnerabili în fața știrilor false

„Dezinformarea și dezinformarea, viteza cu care sunt răspândite, crezute și împărtășite de o populație globală naivă reprezintă, cred, cea mai mare amenințare la adresa democrațiilor din întreaga lume”, spune Bryce Corbett, care a lucrat în jurnalism și mass-media timp de peste două decenii.

Impactul unei alfabetizări mediatice slabe a societății nu se limitează la urnele de vot. Dezinformarea a fost asociată cu o serie de lovituri de stat sângeroase – reușite și împiedicate – în întreaga lume, iar marile puteri s-au acuzat reciproc că o folosesc ca armă la scară industrială pentru a alimenta diviziunile și conflictele.

• 2025 a fost cel mai dificil an din ultimul deceniu pentru piața muncii
• Cum ajung românii să fie exploatați în Germania prin metoda „hotelurilor sociale”

Proliferarea teoriilor conspirației și erodarea încrederii în știință, expertiză și instituții amenință să compromită totul, de la acțiunile privind criza climatică la prevenirea răspândirii pandemiilor. La polul opus, o populație alfabetizată în domeniul mass-media este o componentă esențială a unei societăți active și informate.

„Se simțea un gol foarte mare în educația acestor copii”

Corbett spune că pericolul dezinformării i-a devenit clar în urmă cu aproximativ opt ani, la masa familiei, când copiii săi au început să regurgiteze „fapte” dubioase pe care le întâlniseră pe rețelele de socializare. Când a venit vorba de dezinformare, și-a dat seama că propriii săi copii erau ca o persoană nevaccinată expusă la un virus nou.

„Se simțea ca un gol foarte mare în educația acestor copii care trebuia umplut”, spune el.

Corbett nu este singurul care are această convingere. Cercetătorii din domeniul sistemelor informatice și al comunicațiilor spun că amploarea și magnitudinea schimbărilor în mijloacele prin care înțelegem lumea sunt de așa natură încât educația mediatică ar trebui să fie un fundament al educației.

Cu toate acestea, potrivit Tanyei Notley, profesor asociat în domeniul media digitale la Universitatea Western Sydney, Australia este un codaș global în acest domeniu în rândul democrațiilor avansate, potrivit The Guardian.

Copiii, nesiguri că pot deosebi știrile false de cele reale

„Cercetările noastre sugerează că majoritatea copiilor nu au acces la o educație mediatică obișnuită care i-ar ajuta să verifice dezinformarea. Chiar trebuie să facem mai mult”, spune ea.

Din 2017, Notley a condus trei sondaje naționale privind obiceiurile media ale tinerilor australieni. Rezultatele nu au fost toate sumbre.

Notley, care a fost vicepreședinte al Australian Media Literacy Alliance timp de trei ani, până în decembrie anul trecut, spune că acestea arată că copiii și tinerii apreciază știrile și că, în timp ce social media este o sursă majoră de informații, părinții – și într-o mai mică măsură, profesorii – rămân cea mai comună și preferată sursă de știri.

Dar unele dintre constatările sale nu pot fi îndulcite. Studiul 2023 a arătat că doar 41% dintre copiii cu vârste cuprinse între 8 și 16 ani sunt încrezători că pot deosebi știrile false de cele reale.

Doar unul din patru tineri a declarat că a primit o lecție la școală în ultimul an pentru a-i ajuta să își dea seama dacă știrile sunt adevărate și pot fi de încredere.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Aproape 2.000 de copii mor în fiecare zi din cauza poluării aerului, potrivit unui raport

O boală eradicată în zilele noastre a fost găsită pe scheletele copiilor incași

O organizație vrea să strângă 9 miliarde de dolari pentru a vaccina cei mai săraci copii din lume

Unul din patru copii din lume este în pericol din cauza alimentelor sărace