Paralizia alegerii: de ce prea multe opțiuni ne fac uneori mai puțin mulțumiți

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Intri într-un supermarket ca să cumperi un iaurt și te trezești în fața unui raft cu zeci de variante. Sau deschizi o platformă de streaming hotărât să vezi un film și, după douăzeci de minute de căutări, închizi aplicația fără să alegi nimic.

Situații de acest fel sunt atât de frecvente încât psihologii le-au studiat de mai multe decenii.

Rezultatul este cunoscut sub numele de paradoxul alegerii: deși libertatea de a alege este, în general, benefică, un număr foarte mare de opțiuni poate face decizia mai dificilă și poate reduce satisfacția față de rezultatul final.

Experimentul care a făcut celebru paradoxul alegerii

Una dintre cele mai cunoscute cercetări despre acest fenomen a fost realizată în anul 2000 de psihologii Sheena Iyengar și Mark Lepper.

Într-un supermarket din California au fost amenajate, pe rând, două standuri de degustare a gemurilor. Primul oferea 24 de sortimente, iar al doilea doar șase.

Standul cu 24 de variante a atras mai mulți vizitatori. Totuși, cei care aveau la dispoziție doar șase opțiuni au cumpărat gem de aproximativ zece ori mai des decât cei aflați în fața standului cu 24 de produse.

Rezultatul a sugerat că prea multe alternative pot transforma alegerea într-o sarcină dificilă, chiar dacă, la prima vedere, par un avantaj.

De ce obosește creierul când are prea multe opțiuni

Barry Schwartz, profesor emerit de psihologie și autorul cărții The Paradox of Choice (2004), susține că fiecare alternativă suplimentară presupune un nou proces de comparație.

În loc să evaluăm dacă un produs este suficient de bun pentru nevoile noastre, începem să căutăm varianta perfectă.

Pe măsură ce numărul opțiunilor crește, cresc și întrebările:

• Există o alegere mai bună?
• Dacă mă răzgândesc?
• Am comparat suficiente variante?

Acest proces consumă resurse cognitive și poate transforma o decizie simplă într-o experiență obositoare.

Nu doar alegerea devine mai dificilă, ci și satisfacția

Cercetările sugerează că efectul nu se oprește în momentul în care decizia a fost luată.

Atunci când există multe alternative, oamenii tind să se gândească mai des la variantele pe care le-au respins. Acest fenomen favorizează comparațiile și poate alimenta regretul.

Barry Schwartz face o distincție între două stiluri de decizie.

1. Maximizatorii încearcă să găsească permanent cea mai bună opțiune posibilă și continuă să compare alternative chiar și după ce au ales.
2. Satisfăcătorii (satisficers) caută o variantă care îndeplinește criteriile importante pentru ei și încetează căutarea atunci când au găsit-o.

Mai multe studii arată că persoanele din a doua categorie tind să fie mai mulțumite de deciziile lor, chiar dacă alegerea nu este obiectiv „cea mai bună”.

Paralizia alegerii apare în multe domenii ale vieții

Fenomenul nu se limitează la cumpărături.

Platformele de streaming oferă mii de filme și seriale, magazinele online afișează sute de produse similare, iar aplicațiile de dating pun la dispoziție un număr aparent nelimitat de potențiali parteneri.

În toate aceste situații, creșterea numărului de opțiuni poate transforma procesul de alegere într-o activitate consumatoare de timp și energie.

Totuși, cercetările recente arată că efectul nu apare în toate situațiile. Importanța deciziei, diferențele dintre opțiuni și preferințele fiecărei persoane influențează semnificativ rezultatul. Cu alte cuvinte, mai multe opțiuni nu sunt întotdeauna o problemă.

Cum putem reduce efectele paraliziei alegerii

Psihologii propun câteva strategii simple pentru situațiile în care numărul alternativelor devine copleșitor.

În primul rând, este util să stabilim înainte criteriile importante și să eliminăm rapid opțiunile care nu le îndeplinesc.

O altă strategie este limitarea deliberată a numărului de variante analizate. De exemplu, în loc să comparăm cincizeci de telefoane, putem selecta doar trei sau patru modele care corespund nevoilor noastre.

De asemenea, cercetările sugerează că satisfacția crește atunci când încetăm să căutăm imediat după ce am luat decizia, evitând comparațiile repetate cu opțiunile respinse.

Scopul nu este găsirea unei alegeri perfecte, ci identificarea unei soluții potrivite pentru situația concretă.

Paradoxal, uneori tocmai reducerea numărului de opțiuni ne ajută să alegem mai ușor și să fim mai mulțumiți de decizia luată.

Știați că?

Psihologii Sheena Iyengar și Mark Lepper au arătat, într-un experiment devenit celebru, că oamenii cumpărau mai des gem atunci când aveau de ales dintre șase sortimente decât dintre 24.

Barry Schwartz a popularizat termenul „paradoxul alegerii” în cartea cu același nume, publicată în 2004.

Cercetările disting între „maximizatori”, care caută permanent cea mai bună opțiune, și „satisfăcători”, care aleg prima variantă ce le îndeplinește criteriile importante.

Studiile recente arată că efectul paraliziei alegerii nu apare în toate situațiile, ci depinde de context, de importanța deciziei și de caracteristicile persoanei care alege.

Surse:

https://www.scientificamerican.com/article/the-tyranny-of-choice/

https://www.linkedin.com/pulse/paradox-self-improvement-why-more-isnt-always-better-mwiyombella-qql2e

https://thedecisionlab.com/reference-guide/economics/the-paradox-of-choice

Vă mai recomandăm să citiți și:

Kurt Lewin, psihologul care a arătat că mediul modelează comportamentul la fel de mult ca personalitatea

Cum poate fi liniștită mintea? Cinci metode susținute de cercetările din psihologie și neuroștiințe

Poți fi perfect politicos cu cineva pe care nu îl respecți deloc. Psihologia spune de ce!

De ce credem că „nu iese fum fără foc”? Explicația psihologică pentru unul dintre cele mai vechi proverbe