Ce este și cum apare boala care „imită” infarctul?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O durere bruscă în piept, modificări ale electrocardiogramei și valori crescute ale enzimelor cardiace pot indica un infarct, dar aceleași manifestări pot apărea și în așa-numitul „sindrom al inimii frânte”.

O echipă internațională de cercetători a dezvoltat un instrument bazat pe analize de sânge și sexul biologic care ar putea ajuta medicii să facă diferența între cele două afecțiuni înaintea efectuării unor investigații invazive, potrivit Science Daily.

Afecțiunea, cunoscută medical drept sindrom Takotsubo, apare brusc și afectează în special femeile aflate după menopauză. Poate fi declanșată de un stres emoțional sau fizic intens.

Sindromul reprezintă aproximativ 2% dintre cazurile considerate inițial drept infarct și poate ajunge până la unul din zece cazuri în rândul femeilor cu sindrom coronarian acut, potrivit informațiilor prezentate de Universitatea din Zurich.

Problema pentru medici este asemănarea dintre cele două afecțiuni în primele etape ale evaluării pacientului.

Persoanele cu Takotsubo pot prezenta dureri în piept, modificări ale electrocardiogramei și niveluri crescute ale enzimelor cardiace. Spre deosebire de infarctul clasic, însă, sindromul Takotsubo nu presupune blocarea arterelor coronare. Tocmai din cauza simptomelor similare, numeroși pacienți ajung să fie supuși cateterismului cardiac pentru stabilirea diagnosticului.

Cercetătorii au dezvoltat un sistem de diagnostic denumit BioTAK, care combină sexul biologic al pacientului cu mai mulți biomarkeri identificați prin analize de sânge.

Inteligența artificială a fost utilizată pentru a stabili combinația de biomarkeri care oferă cele mai relevante informații pentru diferențierea celor două afecțiuni. Ulterior, acești indicatori au fost integrați într-un instrument destinat sprijinirii deciziei clinice.

Rezultatele sunt promițătoare: într-un lot independent de validare format din aproape 1.800 de pacienți, scorul BioTAK a clasificat corect aproape 90% dintre participanți, înainte ca aceștia să fie supuși cateterismului cardiac.

Cercetătorii susțin că biomarkerii identificați oferă și indicii despre mecanismele biologice care separă Takotsubo de infarctul clasic.

Doi dintre biomarkerii incluși în noul scor sugerează un rol important al așa-numitei axe creier-inimă.

Una dintre proteine este implicată în activarea unor neuropeptide asociate răspunsului organismului la stres, anxietății, reglării vaselor de sânge și activității sistemului nervos autonom. Cealaltă are legătură cu stabilitatea plăcilor aterosclerotice.

Combinația lor indică un mecanism biologic diferit de cel caracteristic unui infarct clasic și ar putea contribui la înțelegerea modului în care stresul intens poate afecta funcționarea inimii.

Autorii studiului avertizează că BioTAK nu trebuie privit ca un substitut pentru cateterismul cardiac atunci când medicul consideră că această procedură este necesară.

Instrumentul ar putea însă ajuta la orientarea mai eficientă a investigațiilor și, în anumite cazuri selectate, la evitarea unor proceduri invazive care se dovedesc ulterior inutile.

Următoarea etapă va fi evaluarea modului în care introducerea scorului BioTAK în practica medicală obișnuită ar putea îmbunătăți diagnosticul și tratamentul pacienților cu sindrom Takotsubo.

Studiul a analizat, în total, date provenite de la peste 3.600 de pacienți diagnosticați fie cu sindrom coronarian acut, fie cu Takotsubo. Cercetarea a folosit inclusiv date din registre din Elveția și din registrul internațional InterTAK și a fost publicată în European Heart Journal.