Cercetătorii au cartografiat modul în care virusul gripal reconfigurează celula umană din interior. Cercetătorii de la EMBL Hamburg și Institutul Leibniz pentru Farmacologie Moleculară (FMP), ambele din Germania, au realizat cea mai detaliată hartă de până acum a modului în care virusul gripal A preia controlul asupra celulelor umane infectate. Folosind o metodă experimentală special adaptată, ei au observat direct interacțiunile dintre proteine în interiorul celulelor intacte, fără a le distruge.
Gripa sezonieră provoacă anual până la 650.000 de decese și îmbolnăvește grav milioane de oameni. După infectare, virusul gripal A își eliberează ARN-ul, care conține instrucțiunile pentru producerea proteinelor virale.
Acestea modifică mecanismele celulei gazdă pentru a produce noi particule virale. Înțelegerea acestor interacțiuni este importantă pentru dezvoltarea unor tratamente și vaccinuri mai eficiente.
Cercetătorii au cartografiat modul în care virusul gripal reconfigurează celula umană din interior. Până acum, majoritatea studiilor necesitau distrugerea celulelor înainte de analizare, ceea ce putea crea interacțiuni artificiale între proteine sau elimina contacte fragile. Noua versiune a tehnicii XL-MS, dezvoltată de cercetătorii de la FMP Berlin, permite surprinderea acestor legături direct în celulele infectate, inclusiv a celor de scurtă durată.
Combinând datele experimentale cu o versiune modificată a algoritmului AlphaFold, echipa a reușit să identifice atât proteinele virale și umane care interacționează, cât și modul în care acestea se potrivesc la nivel molecular.
Studiul a evidențiat două mecanisme prin care virusul exploatează celula. Primul implică hemaglutinina, proteina de la suprafața virusului care îi permite să pătrundă în celule. Cercetătorii au urmărit parcursul acesteia prin sistemul intern de procesare al celulei și au descoperit că mai multe proteine umane, unele necunoscute anterior, contribuie la plierea și modificarea corectă a hemaglutininei, scrie EurekAlert.
Al doilea mecanism vizează paraspeckle-urile, mici structuri din nucleul celular. Cercetătorii au observat că acestea se dizolvă în timpul infectării, eliberând proteine care se leagă de ARN și pe care virusul le folosește pentru a-și replica materialul genetic. În plus, distrugerea acestor structuri ar putea slăbi răspunsul antiviral al celulei.
Autorii consideră că metoda oferă o imagine mult mai fidelă asupra modului în care virusurile controlează celulele gazdă și cred că aceeași abordare poate fi aplicată și la alți agenți patogeni, inclusiv la virusuri cu potențial pandemic, precum H5N1.
Studiul a fost publicat în Nature Microbiology.
Test de cultură generală. De ce bebelușii au un miros plăcut?