Patogenul misterios al leprei a existat în America de acum 4.000 de ani, arată un nou studiu

Un nou studiu revoluționar a descoperit că lepra circula pe teritoriul actual al statului Chile acum aproximativ 4.000 de ani, ceea ce contrazice teoria conform căreia boala ar fi fost introdusă în Americi de coloniștii europeni începând cu secolul al XVI-lea.

Descoperirea a fost făcută de o echipă internațională de cercetători din Germania, Argentina și Chile, care au analizat rămășițe umane antice – oase și dinți – și au reușit să reconstruiască genomul unui agent patogen rar: Mycobacterium lepromatosis, unul dintre cei doi agenți bacterieni cunoscuți care cauzează lepra.

• Mitul medieval care ascunde una dintre cele mai profunde teorii despre sufletul uman
• Legendele uitate care au modelat miturile arturiene: Iosif din Arimateea și primii Vânători ai Graalului

„La început am fost sceptici, pentru că lepra este considerată o boală a epocii coloniale. Dar analiza detaliată a ADN-ului a confirmat prezența formei lepromatoase”, a declarat antropologul Darío Ramírez de la Universitatea Națională din Córdoba, Argentina.

Deși Mycobacterium leprae este varianta cel mai des întâlnită și cea mai bine documentată a leprei, M. lepromatosis a fost identificată abia recent și este mult mai puțin înțeleasă. Tocmai de aceea, această descoperire are un impact major asupra modului în care istoricii și medicii înțeleg originea și răspândirea bolii.

O boală mult mai veche decât se credea

Studiul vine în completarea altor cercetări recente, care au identificat urme de M. lepromatosis în rămășițe umane din Canada și Argentina, datate de acum aproximativ 1.000 de ani – toate înainte de sosirea europenilor, scrie ScienceAlert.

„ADN-ul antic a devenit o unealtă esențială care ne permite să analizăm în profunzime bolile cu istorie lungă în Americi”, afirmă Kirsten Bos, antropolog la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă, Germania.

Cercetătorii au găsit urme microscopice ale bacteriei în două schelete umane din Chile, reconstrucția genomică confirmând originea bolii. Este o descoperire care sugerează că M. lepromatosis a evoluat independent în Lumea Nouă – nu a fost adusă din Europa, așa cum se credea până acum.

În trecut, studiile ADN nu căutau în mod special urme de lepră în rămășițele umane din America precolumbiană, tocmai pentru că ideea prezenței bolii în acea perioadă era considerată improbabilă.

Descoperirea rescrie istoria leprei

Noua cercetare demonstrează însă că „patogenii neașteptați” pot fi descoperiți acolo unde nu ne-am fi gândit să căutăm.

„Această boală era prezentă în Chile în urmă cu 4.000 de ani. Acum că știm că exista acolo, o putem căuta în mod activ în alte contexte arheologice din regiune”, spune Rodrigo Nores, antropolog și coautor al studiului.

Pe lângă faptul că rescrie istoria leprei în Americi, studiul subliniază importanța utilizării tehnologiilor moderne de analiză genetică în cercetările arheologice și medicale. Fiecare nouă secvență ADN obținută din resturi antice ajută la reconstruirea unei istorii medicale mai complete și mai exacte a umanității.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista Nature Ecology & Evolution.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Lepra, boala străveche pe care medicii nu au descifrat-o nici astăzi

Cercetătorii au reconstruit chipul unei femei din secolul XVI-lea care a suferit de lepră

Vikingii nu au adus numai război şi colonizare în Irlanda. Un studiu arată cum scandinavii au ”exportat” lepra în insula din vestul Europei

Un nou studiu rescrie tot ce se ştia despre lepră, plaga menţionată şi în Biblie care încă mutilează popoare