Astăzi, miliarde de oameni folosesc zilnic rețelele sociale pentru a comunica, a urmări știri, a distribui fotografii și videoclipuri sau pentru a descoperi informații noi. Facebook, Instagram, TikTok și X fac parte din viața de zi cu zi pentru o mare parte a populației globului. Totuși, istoria rețelelor sociale a început cu mult înainte ca aceste platforme să existe.
Potrivit Encyclopaedia Britannica, aproximativ 64% din populația lumii folosește în prezent cel puțin o rețea socială, iar aproape toți utilizatorii de internet sunt activi pe astfel de platforme.
În mai puțin de trei decenii, acestea au evoluat de la experimente online destinate unui număr redus de utilizatori la unele dintre cele mai influente instrumente de comunicare din lume.
Deși mulți asociază începutul rețelelor sociale cu Facebook, prima platformă care le-a permis utilizatorilor să își creeze un profil personal și să își construiască o rețea de contacte a fost SixDegrees.com, lansată în 1997.
Platforma permitea adăugarea prietenilor și vizualizarea conexiunilor dintre utilizatori, o idee inspirată de teoria „celor șase grade de separare”, potrivit căreia orice două persoane din lume sunt legate printr-un număr surprinzător de mic de relații.
SixDegrees și-a încetat activitatea în 2001, însă conceptul introdus atunci avea să stea la baza tuturor rețelelor sociale moderne.
După SixDegrees au apărut alte platforme care au încercat să transforme internetul într-un spațiu al interacțiunii sociale. Friendster a fost lansată în 2002, iar un an mai târziu au urmat MySpace și Hi5.
În România, Hi5 a devenit una dintre cele mai populare rețele sociale la mijlocul anilor 2000. Milioane de adolescenți și tineri își încărcau fotografii, schimbau mesaje și își personalizau profilurile, într-o perioadă în care Facebook era încă puțin cunoscut.
Schimbarea majoră a venit în 2004, odată cu lansarea Facebook. Platforma era destinată inițial exclusiv studenților de la Universitatea Harvard, însă în 2006 a devenit disponibilă tuturor persoanelor cu vârsta de peste 13 ani. De atunci, creșterea a fost spectaculoasă.
Au urmat YouTube (2005), Twitter – redenumit ulterior X – (2006), Instagram (2010), Pinterest (2010), Snapchat (2011) și TikTok, platforme care au schimbat radical modul în care oamenii comunică și consumă informația.
Succesul rețelelor sociale s-a bazat pe o idee simplă: au făcut posibilă comunicarea instantanee între milioane de oameni și au oferit oricui posibilitatea de a publica texte, fotografii sau videoclipuri fără a depinde de televiziuni, ziare sau alte instituții media.
Odată cu răspândirea telefoanelor inteligente, accesul la aceste platforme a devenit permanent, iar numărul utilizatorilor a crescut rapid în întreaga lume.
Deși majoritatea utilizatorilor folosesc aceste platforme gratuit, ele reprezintă una dintre cele mai profitabile industrii din lume.
Principala sursă de venit este publicitatea. Rețelele sociale folosesc informații despre interesele și comportamentul utilizatorilor pentru a afișa reclame adaptate preferințelor fiecăruia. La nivel mondial, companiile investesc anual sute de miliarde de dolari în publicitatea pe rețelele sociale.
În primii ani, utilizatorii vedeau postările prietenilor în ordine cronologică. Astăzi, majoritatea platformelor folosesc algoritmi care aleg ce conținut apare în feed în funcție de interese, interacțiuni și timpul petrecut vizualizând anumite postări.
Acest sistem îi ajută pe utilizatori să descopere conținut relevant, însă este criticat deoarece poate crea așa-numitele „bule informaționale”, în care oamenii sunt expuși în principal unor opinii asemănătoare cu ale lor.
Influența acestor platforme depășește cu mult comunicarea dintre prieteni.
În ultimele două decenii, ele au devenit instrumente importante pentru campanii electorale, mobilizarea alegătorilor, organizarea protestelor și transmiterea rapidă a informațiilor în timpul dezastrelor naturale sau al situațiilor de urgență.
Mișcări precum #BlackLivesMatter și #MeToo au demonstrat că mesajele distribuite online pot depăși rapid granițele unei țări și pot influența dezbaterile publice la nivel mondial.
Succesul rețelelor sociale a fost însoțit și de numeroase controverse.
Specialiștii avertizează că aceste platforme pot facilita răspândirea dezinformării, a discursului instigator la ură și a teoriilor conspirației. În același timp, ele ridică întrebări privind protecția datelor personale, impactul asupra sănătății mintale și timpul petrecut în fața ecranelor, în special în rândul copiilor și adolescenților.
Din acest motiv, tot mai multe state discută despre reguli privind utilizarea rețelelor sociale de către minori și despre responsabilitatea companiilor care le administrează.
Rețelele sociale facilitează comunicarea dintre oameni, indiferent de distanță, și ajută la formarea unor comunități bazate pe interese comune. În timpul dezastrelor naturale, al situațiilor de urgență sau al campaniilor umanitare, ele permit transmiterea rapidă a informațiilor către milioane de persoane. Totodată, pot sprijini cauze sociale și civice, așa cum au demonstrat mișcări precum #MeToo sau #BlackLivesMatter.
Viteza cu care circulă informațiile favorizează și răspândirea știrilor false sau a teoriilor conspirației. Numeroase studii au asociat utilizarea excesivă a rețelelor sociale cu anxietatea, comparațiile sociale permanente, tulburările de somn și dependența de ecrane, în special în rândul adolescenților.
În plus, colectarea unei cantități uriașe de date despre utilizatori continuă să ridice întrebări legate de viața privată și de modul în care aceste informații sunt folosite.
Aproximativ 64% din populația lumii folosește în prezent cel puțin o rețea socială.
SixDegrees.com, lansată în 1997, este considerată prima rețea socială modernă.
În 2012, Facebook a devenit prima platformă care a depășit un miliard de utilizatori activi lunar.
În România, Hi5 s-a numărat printre cele mai populare rețele sociale înainte ca Facebook să domine piața.
Surse:
https://www.britannica.com/procon/social-media-debate/Cons
Inteligența Artificială, oglinda societății: Ce a descoperit un studiu despre prejudecățile sociale?
Cum încearcă Europa să se rupă de rețelele sociale din SUA?
De ce sunt fetele mai afectate de rețelele sociale decât băieții?
Pentru prima dată, rețelele sociale au devenit principala sursă de știri în lume