Ce spune felul în care faci ordine (sau nu) despre personalitatea ta

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Felul în care arată spațiul în care trăiești sau lucrezi poate spune câte ceva despre obiceiurile tale, despre câtă structură preferi și chiar despre starea prin care treci. Dar o cameră dezordonată nu înseamnă automat o personalitate creativă, după cum un birou impecabil nu dovedește că proprietarul lui este perfecționist.

Psihologii au studiat inclusiv dacă ordinea din jur ne poate influența comportamentul. Rezultatele sunt interesante, dar mult mai nuanțate decât ideea populară potrivit căreia „dezordinea înseamnă creativitate”.

Ce poate spune preferința pentru ordine

Unii oameni se simt mai confortabil atunci când obiectele au un loc stabil, biroul este liber, iar activitățile sunt planificate. Alții tolerează mult mai ușor un mediu aglomerat și pot lucra fără probleme printre cărți, hârtii sau obiecte lăsate la vedere.

Aceste preferințe pot avea legătură cu felul în care oamenii își structurează activitățile și cu nevoia lor de predictibilitate, dar nu permit stabilirea personalității unei persoane doar prin observarea locuinței sau a biroului.

Un spațiu foarte ordonat poate aparține unei persoane căreia îi place organizarea, dar poate fi la fel de bine rezultatul unei rutine profesionale sau al unei perioade în care simte nevoia să își simplifice viața. La fel, dezordinea poate reflecta o preferință personală, dar și lipsa timpului, oboseala sau o perioadă foarte aglomerată.

Un birou dezordonat te face mai creativ?

Aceasta este probabil cea mai cunoscută idee legată de psihologia ordinii.

În 2013, cercetătorii Kathleen Vohs, Joseph Redden și Ryan Rahinel, de la University of Minnesota, au publicat în revista Psychological Science o serie de experimente în care participanții au fost plasați în spații ordonate sau dezordonate.

Într-unul dintre experimente, persoanele aflate într-o încăpere dezordonată au propus utilizări considerate mai creative pentru o minge de ping-pong decât cele aflate într-o cameră ordonată. În alte experimente, mediul ordonat a fost asociat cu alegeri mai convenționale și cu anumite comportamente precum alegerea unei gustări considerate mai sănătoase.

Studiul a devenit foarte cunoscut și a contribuit la apariția ideii că oamenii dezordonați ar fi mai creativi.

O cercetare ulterioară, concepută pentru a testa din nou legătura dintre dezordinea spațiului de lucru și creativitate, nu a găsit diferențe semnificative între participanții care lucrau într-un spațiu ordonat și cei aflați într-unul dezordonat.

Prin urmare, nu putem spune că un birou dezordonat face automat o persoană mai creativă. Cel mult, există indicii că mediul în care ne aflăm poate influența temporar anumite comportamente sau moduri de gândire.

Când dezordinea nu are nicio legătură cu personalitatea

O cameră care arată impecabil luni poate fi complet dezordonată două săptămâni mai târziu, fără ca personalitatea celui care locuiește acolo să se fi schimbat.

Explicația poate fi mult mai banală: o perioadă aglomerată la serviciu, lipsa timpului, oboseala, mutarea într-o altă locuință sau acumularea unor sarcini amânate.

De aceea, este riscant să interpretăm dezordinea ca dovadă de lene sau lipsă de disciplină. Uneori, ea spune mai multe despre perioada prin care trece cineva decât despre felul său de a fi.

De ce dezordinea îi deranjează pe unii mai mult decât pe alții

Nu toată lumea reacționează la fel atunci când intră într-o încăpere plină de obiecte.

Pentru unele persoane, dezordinea reprezintă pur și simplu zgomot vizual: lucruri care le distrag atenția și le amintesc permanent de sarcini neterminate. Pentru altele, același spațiu nu provoacă aproape niciun disconfort.

Există cercetări care au găsit asocieri între modul în care oamenii își descriu locuința și nivelul de stres. Acest lucru nu înseamnă însă că orice cameră dezordonată provoacă automat stres sau că simpla curățenie rezolvă problemele emoționale.

Contează foarte mult cum percepe persoana respectivă spațiul în care trăiește.

Ordinea poate deveni o formă de control?

În perioade în care multe lucruri sunt imprevizibile, organizarea mediului poate oferi o senzație de structură. Să faci ordine într-un sertar, să îți organizezi biroul sau să pui lucrurile la locul lor sunt activități concrete, cu un rezultat imediat și vizibil.

Dar nici aici nu trebuie mers prea departe cu interpretarea. Faptul că cineva face frecvent ordine nu înseamnă automat că este anxios, perfecționist sau obsedat de control.

La fel, preferința pentru un spațiu foarte ordonat nu trebuie confundată cu tulburarea obsesiv-compulsivă. TOC este o tulburare psihică definită prin obsesii și/sau compulsii care provoacă suferință ori afectează funcționarea persoanei, nu prin simplul fapt că cineva preferă curățenia și organizarea.

Ce spune, până la urmă, camera ta despre tine?

Probabil mai puțin decât ne-ar plăcea să credem.

Felul în care îți organizezi spațiul poate oferi indicii despre preferințele și obiceiurile tale și despre perioada prin care treci. Dar nu există o formulă prin care un psiholog să privească un birou dezordonat și să concluzioneze că proprietarul este creativ, anxios sau lipsit de disciplină.

Mai relevantă este relația pe care o ai cu propriul spațiu.

Dacă dezordinea nu te împiedică să găsești lucrurile, să lucrezi și să îți desfășori activitățile, poate fi pur și simplu stilul tău de organizare. Dacă însă începe să îți provoace stres, să îți ocupe spațiul necesar sau să îți îngreuneze activitățile zilnice, problema nu mai este dacă ești o persoană „ordonată” sau „dezordonată”, ci cât de funcțional a rămas mediul în care trăiești.

Știați că?

Un studiu publicat în 2013 de cercetători de la University of Minnesota a asociat temporar un mediu dezordonat cu rezultate mai creative la o anumită sarcină.

Un studiu ulterior nu a reușit însă să reproducă efectul asupra creativității, ceea ce arată de ce asemenea rezultate nu trebuie transformate în reguli despre personalitate.

Un spațiu dezordonat nu este suficient pentru a spune că o persoană este leneșă, creativă sau dezorganizată.

Preferința pentru ordine nu înseamnă tulburare obsesiv-compulsivă.

Felul în care percepem propriul spațiu poate fi la fel de important ca gradul de ordine observat din exterior.

Surse:

https://www.calm.com/blog/are-messy-people-more-creative

https://www.psychologytoday.com/us/blog/head-the-class/201309/creative-mess-creative-clutter

https://carlsonschool.umn.edu/sites/carlsonschool.umn.edu/files/2019-04/its_not_mess_its_creativity_-_nytimes_0.pdf

https://www.apa.org/monitor/2013/10/messy-desk

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cifra care poate spune totul despre personalitatea unui om

Kurt Lewin, psihologul care a arătat că mediul modelează comportamentul la fel de mult ca personalitatea

Ce spune plânsul despre personalitatea ta: biologia lacrimilor

Cum recunoaștem un psihopat? „Personalitățile întunecate” există peste tot, spune un psiholog