Întâlnirea cu un posibil psihopat a fost suficientă pentru ca psihologul Leanne ten Brinke să își regândească direcția profesională. În jurul vârstei de 20 de ani, pe când studia psihologie criminalistică la Halifax, în provincia canadiană Nova Scotia, aceasta făcea voluntariat într-un birou de eliberări condiționate unde aveau loc întâlniri săptămânale cu infractori sexuali eliberați.
„Majoritatea bărbaților arătau remușcări. Păreau să înțeleagă cu adevărat răul pe care l-au provocat”, povestește ten Brinke. Unul dintre ei însă trata programul „ca pe un joc”, notează The Guardian.
Într-o discuție despre impactul crimelor asupra victimelor, bărbatul a privit-o zâmbind și i-a spus că victima lui semăna cu ea și că „eu eram tipul lui”.
„Era clar că încerca să mă sperie. Și a reușit”, spune psihologul.
Experiența a determinat-o să renunțe la ideea unei cariere directe cu infractori condamnați, însă fascinația pentru „personalitățile întunecate” a rămas. Psihopatia, narcisismul, machiavelismul sau sadismul nu sunt limitate la lumea criminală, afirmă ea.
„Am început să realizez că aceste trăsături nu apar doar într-o subcultură. Ele există în toate domeniile vieții.”, punctează Brinke.
Astăzi profesor asociat de psihologie la University of British Columbia, Brinke spune că astfel de persoane pot fi întâlnite oriunde: în familie, la locul de muncă sau chiar în fruntea instituțiilor. Cercetările arată că aproximativ 1% din populația generală prezintă niveluri clinice de psihopatie, însă până la 18% pot avea trăsături ridicate din ceea ce ea numește „teritoriul întunecat”. În închisori, proporția ajunge la aproximativ 20%.
Chiar dacă majoritatea oamenilor nu sunt psihopați în sens clinic, indivizii cu trăsături întunecate pot produce efecte disproporționat de mari în societate.
„Cercetările sugerează că atât natura, cât și mediul joacă un rol. În cazul copiilor, intervenția timpurie poate reduce comportamentele agresive. Aceste trăsături pot fi observate chiar de la doi sau trei ani”, spune Brinke.
La adulți însă, tratamentul poate modifica mai ales comportamentul, nu personalitatea. Programele din sistemul de justiție penală urmăresc în special reducerea recidivei, iar studiile arată că pot avea rezultate.
Trăsăturile întunecate apar frecvent și în mediul corporativ.
„Știm că aceste personalități sunt foarte interesate de putere și statut”, explică psihologul. Ele pot părea carismatice și extrem de încrezătoare, iar oamenii confundă adesea încrederea cu competența.
Pentru a evita astfel de persoane, Brinke recomandă observarea unor semnale de avertizare: întreruperi frecvente în conversație, încălcarea limitelor sau tendința de a domina și umili. În relațiile romantice, un semn poate fi love bombing, adică manifestările exagerate de afecțiune la început.
În multe situații, spune ea, soluția nu este evitarea completă, ci gestionarea relației. Stabilirea unor limite clare și recompensarea comportamentelor pozitive pot reduce riscurile.
„Oamenii cu aceste trăsături sunt foarte motivați de recompense. Pedepsele nu îi afectează la fel de mult”, punctează specialista. Totuși, ea subliniază că personalitatea nu este fixă.
„Nu este sculptată în piatră”, adaugă. Cercetările arată că oamenii își pot reduce trăsăturile negative prin exerciții simple de empatie și cooperare.
Modul în care psihopații procesează durerea ar putea explica lipsa lor de empatie
Ce face ca un om să fie psihopat? Cercetătorii au identificat diferențe majore în creier
Numărul femeilor psihopate ar putea fi egal cu cel al bărbaților