Atitudinea pozitivă față de îmbătrânire ne poate face să ne simțim mai tineri și să trăim mai mult

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetările arată că prejudecățile legate de vârstă ne pot influența stima de sine, sănătatea și comportamentul, în timp ce o atitudine pozitivă față de înaintarea în vârstă este asociată cu o viață mai lungă și cu o stare de sănătate mai bună.

Ageismul, adică prejudecățile și discriminarea bazate pe vârstă, îi afectează în special pe adulții în vârstă. În Marea Britanie, una din trei persoane se confruntă cu astfel de atitudini, iar un studiu american a arătat că 93% dintre adulții cu vârste între 50 și 80 de ani au experimentat forme de ageism cotidian, potrivit BBC.

„Partea interesantă a acestui fenomen este că persoana care manifestă ageism va îmbătrâni la un moment dat”, spune Parminder Raina, cercetător la McMaster Institute for Research on Aging.

Când prejudecățile devin o profeție care se împlinește

Ideile negative despre bătrânețe sunt învățate uneori încă din copilărie, din familie, mass-media sau din experiențele proprii. Odată interiorizate, ele ne pot influența comportamentul. O persoană poate evita să învețe lucruri noi doar pentru că se consideră „prea bătrână”, deși capacitatea de a învăța nu dispare odată cu vârsta.

Există și fenomenul numit „amenințarea stereotipului”. Dacă oamenilor li se atrage atenția asupra vârstei înainte de a îndeplini o anumită sarcină, este posibil să obțină rezultate mai slabe. „Una dintre explicații este anxietatea pe care o provoacă acest lucru”, spune psihologul Hannah Swift.

Raina atrage atenția și asupra stereotipului potrivit căruia toate persoanele în vârstă sunt fragile și dependente. „Este departe de adevăr. Majoritatea persoanelor în vârstă trăiesc în comunitățile lor, independent, funcționează normal și contribuie la viața acestora.”

O perspectivă pozitivă poate conta

Studiile arată că persoanele cu o percepție pozitivă asupra propriei îmbătrâniri tind să se simtă mai tinere decât vârsta lor cronologică. Mai mult, cercetările conduse de Becca Levy, profesoară la Yale, au arătat că oamenii cu convingeri pozitive despre îmbătrânire au trăit, în medie, cu 7,5 ani mai mult decât cei cu percepții negative.

Aceștia au prezentat și rezultate mai bune la testele de memorie și mai puține modificări cerebrale asociate bolii Alzheimer.

Combaterea ageismului începe însă și la nivelul societății. Relațiile dintre generații pot reduce prejudecățile, iar modelele pozitive de îmbătrânire, inclusiv părinții și bunicii, îi pot ajuta pe oameni să privească mai puțin negativ această etapă a vieții.

Becca Levy propune și o metodă în trei pași: să devenim conștienți de propriile prejudecăți legate de vârstă, să identificăm situațiile în care ageismul este confundat cu efectele naturale ale îmbătrânirii și să punem sub semnul întrebării stereotipurile.

„Îmbătrânirea nu este o forță distructivă. Este, de fapt, o realizare remarcabilă a sistemului modern de sănătate publică”, spune Raina.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Locul unde acumulezi grăsimea corporală influențează direct îmbătrânirea creierului

Ceasurile biologice scot la iveală factorii ascunși care accelerează îmbătrânirea

De ce exercițiile fizice inversează îmbătrânirea musculară?

Oamenii de știință au inversat îmbătrânirea creierului cu un spray nazal