Ceasurile biologice reprezintă o metodă de a folosi măsurători specifice din organism (analize din sânge, celule bucale, salivă) pentru a determina nu vârsta în ani cronologici, ci traiectoria sănătății fizice.
Cercetările bazate pe ele indică o gamă largă de ajustări ale stilului de viață capabile să ne mențină tineri: de la suplimente și igiena somnului, până la dietă, activități culturale și sport.
Totuși, accesul la aceste izvoare ale tinereții devine mult mai dificil sub presiunea stresului financiar sau a marginalizării sociale. Iar un nou studiu demonstrează că această barieră afectează populații întregi, manifestându-se încă din copilărie.
Studiul confirmă că statutul socioeconomic scăzut și marginalizarea etnică sau rasială sunt asociate în mod constant cu o îmbătrânire biologică accelerată. Legătura este vizibilă mai ales prin intermediul celei mai noi generații de ceasuri epigenetice.
Aceste ceasuri nu sunt dispozitive literale, ci algoritmi care interpretează tiparele de modificare moleculară din ADN (numite marcaje epigenetice). Ei estimează stadiul de uzură al organismului comparativ cu o traiectorie considerată normală.
O persoană cu o îmbătrânire biologică lentă va părea mai tânără decât vârsta sa din buletin, în timp ce un ritm accelerat aduce boli specifice bătrâneții mult mai devreme.
Faptul că sărăcia și rasismul distrug sănătatea nu este o noutate; nenumărate studii arată că persoanele defavorizate trăiesc mai puțin. Inegalitățile structurale asociate identității etnice se suprapun adesea cu lipsurile materiale, potențându-și efectele negative.
Noul studiu, realizat de cercetători de la Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană (Germania) și Universitatea Columbia (SUA), a evaluat sensibilitatea acestor ceasuri în detectarea disparităților. Analizând date din 140 de studii anterioare, care au implicat aproape 66.000 de participanți din 23 de țări (cu vârste între 0 și 86 de ani), echipa a testat trei generații de modele epigenetice.
Efectele sărăciei au fost captate cel mai fidel de ceasurile de generația a treia, care măsoară chiar ritmul actual al îmbătrânirii celulare, spre deosebire de primele modele, axate doar pe estimarea vârstei cronologice.
Concentrându-se pe datele pediatrice, autorii au descoperit că tiparele îmbătrânirii premature apar de timpuriu: copiii săraci îmbătrânesc biologic mai repede decât cei din familii înstărite.
Totodată, adulții care au crescut în medii defavorizate păstrează un ritm accelerat de degradare celulară, subliniind impactul de lungă durată al lipsurilor din copilărie.
Cercetătorii au analizat și date din SUA pentru a vedea dacă tendințele se aplică minorităților etnice. Comparând profilele biologice, s-a constatat că persoanele de culoare și cele din comunitatea latino îmbătrânesc mai repede decât cele albe, cel mai mare decalaj fiind înregistrat în cazul populației de culoare.
Autorii avertizează însă că studiile bazate pe auto-raportarea etniei nu pot surprinde pe deplin rasismul structural sau discriminarea directă, fenomene complexe care se intersectează cu dezavantajele economice, scrie ScienceAlert.
Totuși, validarea faptului că ceasurile epigenetice pot măsura acest impact va permite comunității științifice să evalueze care intervenții sociale sau medicale sunt cele mai eficiente pentru a reduce inechitățile din sistemul de sănătate.
Studiul a fost publicat în revista Nature Human Behaviour.
Pielea are propriul ei ceas biologic
Cum ne influențează ceasul biologic riscul de demență?
Organele noastre au „ceasuri” biologice diferite. Care este vârsta ta adevărată?
Ce au aflat cercetătorii după ce au deconstruit „ceasul biologic” care reglează cântecul păsărilor