De la spray-ul cu piper la reclamele pop-up. Creatorii care au regretat ce s-a ales de ideile lor

O invenție nu mai rămâne sub controlul creatorului după ce ajunge în lume. Poate fi transformată, folosită abuziv sau comercializată într-o formă care contrazice intenția inițială.

Câțiva inventatori și inovatori cunoscuți au recunoscut public că rezultatul final i-a neliniștit sau chiar i-a făcut să regrete contribuția lor.

John Sylvan și muntele de capsule K-Cup

John Sylvan, unul dintre creatorii sistemului Keurig, a urmărit să simplifice prepararea unei singure cești de cafea. Succesul capsulelor K-Cup a produs însă cantități uriașe de deșeuri.

Sylvan, care își vânduse participația la companie înainte ca produsul să devină celebru, a mărturisit că uneori regretă că l-a creat. El a comparat capsula cu „o țigară pentru cafea”, un mecanism de unică folosință destinat administrării unei substanțe care creează dependență.

Robert Propst și birourile transformate în labirinturi

Robert Propst a proiectat pentru compania Herman Miller sistemul modular Action Office. Scopul său era să le ofere angajaților spații flexibile, intimitate și libertate de mișcare.

Companiile au preluat însă pereții mobili și i-au folosit pentru a înghesui cât mai mulți oameni în șiruri de compartimente identice. Într-un interviu din 1997, Propst a descris compartimentarea angajaților din marile corporații drept „o nebunie monolitică”. Nu și-a condamnat proiectul inițial, ci deformarea acestuia.

Albert Einstein și scrisoarea către Roosevelt

Einstein nu a inventat bomba atomică și nu a lucrat la Proiectul Manhattan. Rolul său a constat în semnarea unei scrisori adresate președintelui Franklin D. Roosevelt în august 1939.

Documentul, redactat în principal de fizicianul Leó Szilárd, avertiza că Germania nazistă ar putea construi o armă atomică și recomanda sprijinirea cercetărilor americane asupra uraniului. După război, Einstein a declarat că, dacă ar fi știut că germanii nu vor reuși să producă bomba, nu ar fi intervenit.

Mihail Kalașnikov și arma răspândită în întreaga lume

Mihail Kalașnikov a conceput pușca AK-47 pentru armata sovietică. Arma a devenit ulterior una dintre cele mai răspândite din lume, fiind folosită de armate, grupări de gherilă și organizații teroriste.

Într-o scrisoare trimisă în 2012 patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kalașnikov se întreba dacă poartă o parte din vina pentru oamenii uciși cu arma sa. Mărturisirea contrasta cu declarațiile sale anterioare, în care susținea că responsabilitatea aparține celor care folosesc armele.

Ethan Zuckerman și reclamele pop-up

Ethan Zuckerman a scris codul uneia dintre primele reclame pop-up în perioada în care lucra la platforma Tripod. Soluția separa reclama de pagina utilizatorului, astfel încât marca promovată să nu pară asociată direct cu un conținut controversat.

În 2014, Zuckerman și-a cerut public scuze. El a explicat că intenția fusese bună, dar a recunoscut că formatul a contribuit la dezvoltarea unui model online intruziv, bazat pe publicitate și urmărirea utilizatorilor.

Wally Conron și moda câinilor Labradoodle

Wally Conron a încrucișat un Labrador cu un pudel pentru a obține un câine-ghid potrivit unei persoane al cărei soț era alergic la blana câinilor.

Popularitatea ulterioară a raselor „designer” a încurajat reproducerea necontrolată, uneori fără atenție pentru sănătatea animalelor. Conron a spus că a deschis „cutia Pandorei” și a eliberat „un monstru al lui Frankenstein”. Regretul său viza mai ales industria apărută în jurul acestor încrucișări.

Victor Gruen și mallurile care i-au denaturat viziunea

Arhitectul Victor Gruen își imagina centrul comercial ca pe un spațiu pietonal care să includă servicii publice, locuințe și zone de socializare. Modelul a fost redus treptat la clădiri dedicate consumului, înconjurate de parcări și dependente de automobile.

În 1978, Gruen a respins titlul de „părinte al mallului” și a refuzat simbolic să plătească „pensie alimentară acelor dezvoltări ilegitime”, pe care le acuza că au distrus orașele.

Kamran Loghman și folosirea abuzivă a spray-ului cu piper

Kamran Loghman a colaborat cu FBI în anii 1980 la transformarea spray-ului cu piper într-un agent utilizabil de poliție și a contribuit la redactarea regulilor de folosire.

După ce polițiștii au pulverizat spray direct asupra unor protestatari pașnici la Universitatea California, Davis, în 2011, Loghman a calificat intervenția drept o utilizare necorespunzătoare și abuzivă a agenților chimici. El nu a regretat explicit dezvoltarea produsului, ci modul în care fusese întrebuințat.

Surse:

https://www.theatlantic.com/technology/archive/2011/11/ive-created-a-monster-on-the-regrets-of-inventors/249044/

https://thewestendmuseum.org/history/era/new-boston/victor-gruen/

https://www.abc.net.au/news/science/2019-09-23/labradoodle-guide-dogs-designer-regret/10717186

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cine a inventat pașaportul și cine este considerat primul posesor cunoscut al unui document asemănător

Cine a inventat parola? De la santinelele Romei antice la conturile de internet

Test de cultură generală. Cine a inventat gurile de canal?

Cum a apărut hashtagul? Povestea simbolului inventat cu mult înaintea Internetului