De la Minority Report la tehnologia gestuala

Cei care au vazut Minority Report, filmul din 2002 al lui Steven Spielberg, au retinut, cu siguranta, secventa in care John Anderton, personajul interpretat de Tom Cruise, sta in fata unui ecran transparent si manipuleaza, cu mainile inmanusate, informatii despre o crima care urmeaza sa aiba loc. Am fost impresionati de coregrafia scenei, dar si de multitudinea de actiuni pe care le desfasoara personajul, de gradul lui de libertate in fata cantitatii de informatie, de usurinta cu care se misca. Si ne-am gandit, atunci sau mai tarziu, cand acea secventa ne-a revenit in minte, la posibilitatile limitate pe care le avem asezati intr-un scaun, in fata monitorului, a tastaturii si a unui mouse. „Ei, asta da SF!”, poate ca ne-am spus. Este SF, insa nu mai este doar SF.

In 1999, echipa lui Spielberg a organizat la Santa Monica o sesiune de brainstorming, pentru a aduna idei despre felul cum ar putea arata Statele Unite in 2054, anul in care este plasata povestirea lui Philip K. Dick aflata la baza filmului. La aceasta intalnire au participat Douglas Coupland, autorul romanului Generatia X, specialisti in calculatoare, transport, mediu ambiental, medicina, arhitectura, religie, si redactori de la revista Wired.

• Ce se întâmplă cu creierul atunci când lucrezi în echipă?
• Locul în care trăiești influențează ce greutate ai, arată un nou studiu

„Steven si-a dorit ca publicul sa simta un aer familiar in tot ceea ce va vedea. N-a vrut sa faca un film SF, ci unul despre o realitate viitoare“ – declara Alex McDowell, scenograful peliculei –, „o extensie a unei lumi pe care publicul s-o recunoasca.“  Pe aceeasi idee s-a situat si John Underkoffler, pe atunci cercetator la MIT Media Lab, cu realizari in domeniul realitatii virtuale: „Phil Dick a mers mai departe atunci cand cei mai multi s-au oprit. El a fost unul dintre putinii oameni care au inteles ca SF-ul adevarat este SF-ul social.

Tehnologia este o reflexie, un ecou a ceea ce se intampla la nivel social.“ John Underkoffler este cunoscut pentru cercetarile sale in domeniul realitatii virtuale. Acestea l-au condus la construirea „camerei luminoase“, unde se poate lucra cu informatia electronica pe pereti sau pe mese, eliminand astfel monitorul, tastatura si mouse-ul. „Ideea a fost de a forta iesirea imaginii din monitor in lumea reala“, spune el. Printre inovatiile sale se afla un soft, folosit la MIT, cu ajutorul caruia arhitectii isi pot modela si prezenta proiectele simuland comportarea lor in spatiu si impactul acestora cu mediul. Underkoffler a fost adus la Los Angeles pe post de consultant stiintific al filmului, incepandu-si astfel, la Hollywood, o noua cariera. A mai colaborat la filmele The Hulk (2003) si Aeon Flux (2005).

Premiera filmului Minority Report a avut loc in 2002. Dupa ce l-a vazut, Pamela Barry, inginer la Raytheon Co., s-a gandit ca ar putea ajuta comandantii militari sa se descurce – prin multimea de informatii oferite de serviciile secrete si de imagini obtinute prin satelit – chiar in miezul bataliilor. Raytheon l-a contactat pe John Underkoffler si a inceput sa lucreze alaturi de el la aducerea sistemului acestuia de pe marele ecran in laborator si apoi pe campul de lupta. Conform specialistilor de la Raytheon, tehnologia gestuala este orientata spre rezolvarea unei mari probleme militare: supraincarcarea informationala. Ea ar urma sa permita utilizatorilor manevre mai usoare de prezentare si manipulare a informatiei, in vederea accelerarii timpului de raspuns. „Tastatura si mouse-ul limiteaza gradul de libertate“, conchide Underkoffler. Tehnologia dezvoltata de Raytheon a fost prezentata oficialilor din aviatie si din serviciile de informatii americane in luna aprilie a acestui an. Rezultatul a fost o incapere, situata undeva in Los Angeles, in care un om purtand manusi reflectorizante foloseste gesturi ale mainilor sale pentru a manipula imagini proiectate pe un ecran panoramic. El apropie sau departeaza imaginea, o inlocuieste cu alta, sterge ecranul. Pana in prezent, Underkoffler a creat un alfabet de 20 de gesturi, fiecare corespunzand unei formule matematice. Parte dintre ele le-am vazut folosite de Tom Cruise in filmul lui Spielberg.

In afara scopului principal, cel militar, aplicatia are si un potential comercial, programatorii lucrand la dezvoltari de soft pentru modelare sau jocuri video.
Interfata gestuala face parte dintr-un program mai larg de cercetare, prin intermediul caruia se cauta noi modalitati de interactiune cu calculatoarele – fapt ce reprezinta un pas inainte, dupa recunoasterea vocala si tehnologiile touch-screen.

Allan Mattson, director al programelor spatiale de aparare, afirma ca renuntarea la interfata obisnuita cu calculatorul va permite creierului sa combine mai rapid datele in spatiu si timp pentru a identifica amenintarile. „Nu este un panaceu, dar este o parte a solutiei“, declara Gerald Perryman Jr., fost general de aviatie, in  prezent vicepresedinte al Raytheon.

FACTS