De la Pamant la Luna

Un rol important In dezvoltarea aviatiei l-au avut cele doua Razboaie Mondiale, care au impulsionat cercetarile in domeniu, vizand, evident, aplicatiile militare ale aparatelor de zbor.

Nu intamplator, Werner von Braun, specialistul numarul unu al lui Hitler in realizarea rachetelor V1 si V2, a devenit in anii ’50 si ’60 coordonatorul programului spatial american, inclusiv al misiunilor Apollo.

• Un material controversat a început să fie folosit în chirurgia plastică
• Adevărul simplu și trist: De ce cred oamenii în teoriile conspirației?

Divizarea lumii, dupa 1945, in sisteme sociale, politice si militare opuse a dus la transferarea rivalitatii dintre cele doua superputeri ale vremii, Statele Unite si Uniunea Sovietica, si in spatiul cosmic. Rusii au produs un prim soc in lumea intreaga atunci cand, la 4 octombrie 1957, au lansat in spatiu primul Sputnik, afirmandu-si cu vigoare suprematia in domeniu. Replica americana a venit prompt: la 1 octombrie 1958, a luat fiinta Agentia Nationala Aerospatiala (NASA), cu sediul la Cape Canaveral, pe coasta de est a Floridei.

Cu o suprafata de 34.000 de hectare, centrul spatial construit aici, in mijlocul unor mlastini si paduri, a primit in 1964 numele fostului presedinte John F. Kennedy, care, in 1961, lansase indraznetul angajament ca pana la sfarsitul deceniului sapte americanii vor pune piciorul pe Luna. In acest sens, s-au derulat sase programe spatiale pentru studierea satelitului natural al Pamantului: Luna, Ranger, Zond, Surveyor, Lunar Orbiter si Apollo. Cel mai ambitios dintre acestea a fost programul Apollo, care s-a derulat intre anii 1968-1972 si s-a concretizat in 17 misiuni. Importanta maxima a avut-o, fara indoiala, misiunea Apollo 11 (16-24 iulie 1969). Printre scopurile sale s-au numarat aselenizarea si cercetarea suprafetei lunare, iar echipajul a fost format din Neil Armstrong (38 de ani), comandantul misiunii, Michael Collins (39 de ani), pilotul modulului de serviciu, si Edwin E. (Buzz) Aldrin Jr., pilotul modulului lunar Eagle (Vulturul).

La 16 iulie 1969, ora locala 16.22, Apollo 11 a fost lansata de la centrul spatial Kennedy. Nava spatiala era compusa din modulul de comanda Columbia si modulul lunar Eagle. Astronautii americani se considerau pe buna dreptate descoperitorii unei noi lumi, motiv pentru care numele modulului de comanda trimitea evident la Cristofor Columb, descoperitorul continentului american.
Misiunea Apollo 11 a durat 8 zile, mai precis 195 de ore, 18 minute si 35 de secunde. La 20 iulie 1969, dupa 152 de ore de zbor, Vulturul s-a desprins de Columbia, Armstrong anuntand triumfator: „Vulturul are aripi“. La ora 23.17, modulul Eagle, cu Armstrong si Aldrin la bord, a aselenizat, in zona numita Marea Linistii. La ora 05.56, Neil Armstrong a coborat pe Luna, rostind faimoasele cuvinte „Este un pas mic pentru om, dar un salt gigantic pentru omenire.“ 18 minute mai tarziu, Buzz Aldrin i s-a alaturat si impreuna, la ora 06.41, au infipt in solul lunar steagul american.

A urmat convorbirea cu presedintele Richard Nixon, aflat la Casa Alba, la 402.330 de kilometri distanta. In total, activitatea extravehiculara a astronautilor a durat 2 ore, 36 de minute si 21 de secunde, rastimp in care au fost recoltate 22 de kilograme de roci selenare.

Dupa un zbor de intoarcere fara peripetii, Apollo 11 a amerizat, la 24 iulie 1969, ora 19.50, in Oceanul Pacific, la 1.460 de kilometri sud-vest de insulele Hawaii. Recuperarea echiapjului a fost realizata de nava Hornet.

Se incheia astfel prima calatorie a omului pe Luna, o calatorie care avea sa rapeasca poetilor astrul nocturn si sa-l daruiasca unei stiinte in formare: selenografia.

Pe 20 iulie 2009 se implinesc 40 de ani de la aselenizare, 40 de ani de cand omul a pus piciorul pe Luna. Aniverseaza evenimentul alaturi de DESCOPERA.ro.

FACTS

Istoria unor luni

1519
Conchistadorul Hernando Cortez isi incepe, la 16 iulie, marsul spre capitala azteca Tenochititlan, pe care o cucereste, in urma unui indelung asediu, la 13 august 1521. Imperiul aztec este transformat in colonie spaniola si botezat Noua Spanie (Mexic), iar Cortez este investit guvernator al acesteia.

1608
Pe 3 iulie, francezul Samuel de Champlain intemeiaza, pe malul stang al fluviului St. Laurence, orasul Quebec, prima asezare europeana permanenta din Noua Franta (viitoarea Canada). Ulterior, de Champlain navigheaza pe St. Laurence, descoperind in nordul Muntilor Apalasi marele lac care ii poarta astazi numele.

1683
La 17 iulie, incepe asediul Vienei, capitala Sfantului Imperiu Romano-German. Oastea turca, sub comanda marelui vizir Kara Mustafa, asediaza orasul fara succes timp de 55 de zile, inainte de a fi infranta, in batalia de la Kahlenberg, de catre regele Poloniei, Ioan Sobieski, venit in ajutorul asediatilor.

1770
Echipajul navei britanice Endeavour, aflata sub comanda lui James Cook, incheie operatia de parcurgere a tarmului rasaritean al continentului australian. La 23 august, Cook proclama zona cuprinsa intre 38 si 10 grade latitudine sudica posesiune a Coroanei britanice, sub denumirea de New South Wales.

1776
In cadrul Congresului de la Philadelphia, Thomas Jefferson redacteaza Declaratia de Independenta a celor 13 colonii americane fata de Coroana britanica. Documentul afirma, pentru prima data in istorie, dreptul omului la viata, libertate si fericire. 4 iulie devine Ziua Nationala a Statelor Unite ale Americii.

1778
Pe 3 august, se inaugureaza Teatro alla Scala din Milano, una dintre cele mai renumite scene lirice ale lumii. Prima opera reprezentata a fost Europa Riconosciuta de Antonio Salieri (1750-1825), cunoscut astazi mai mult ca rivalul ros de invidie al lui Mozart, decat ca profesorul si protectorul lui Beethoven.

1789
Parizienii rasculati iau cu asalt, la 14 iulie, fortareata Bastilia, simbolul absolutismului si al arbitrariului regal. Bastilia este cucerita si ulterior demolata. Inceputul asaltului asupra acesteia este considerat debutul Revolutiei Franceze, iar ziua de 14 iulie devine Ziua Nationala a Frantei.

1858
La 7 august, Conferinta celor 7 mari puteri europene adopta la Paris Conventia care va stabili viitorul politic, social si administrativ al Principatelor Romane. Se desfiinteaza rangurile boieresti si se instituie responsabilitatea ministeriala.
Conventia de la Paris devine legea fundamentala a tarii, ramanand in vigoare pana in 1864.

1864
Alexandru Ioan Cuza promulga printr-un decret, la 14 august, legea rurala. Prima reforma agrara din Romania improprietareste, prin despagubirea fostilor proprietari, 511.896 de familii taranesti. Suprafata totala data acestora in proprietate este de 2.038.640 de hectare.

1944
La sfarsitul unei intrevederi dramatice, desfasurata in salonul galben al Palatului Regal in dupa-amiaza zilei de 23 august, regele Mihai I ordona arestarea maresalului Ion Antonescu. Refuzul acestuia de a iesi din alianta cu Germania, ca si decizia regala reprezinta si astazi subiecte de controversa. Din acea zi, Romania se alatura Aliatilor.