Tutun, alcool, cocaina, stimulente

Cannabis
Actiune asupra creierului Cand ajunge la creier, prin ingerare sau fumat, molecula activa a canabisului (THC) altereaza fluiditatea membranelor neuronale. Se fixeaza pe receptorii canabinoizi CB1, situati pe numerosi neuroni, antrenand o reactie mult mai intensa decat canabinoizii interni prezenti natural in creier. Amplifica eliberarea de dopamina (euforie) chiar daca neuronii dopaminergici nu poseda receptori CB1. De fapt, acesti neuroni sunt inhibati de neuronii GABA, inzestrati cu astfel de receptori.

Canabisul impiedica in egala masura recuperarea dopaminei, marind concentratia acesteia in sinapse. Perturbator al sistemului nervos central, acest drog modifica perceptiile senzoriale (probleme de echilibru si coordonare, dezorientare spatio-temporala si, uneori, halucinatii si depersonalizare). Adeseori: dilatarea vaselor sanguine (ochi rosii) si uscarea mucoaselor. Canabisul poate avea doua efecte opuse: 1. euforia, insotita de accelerarea ritmului cardiac, cresterea tensiunii, dificultati de memorare, concentrare, atentie si capacitate crescuta de relationare; 2. sedarea, pe parcursul careia fumatorul se simte obosit, anxios, are ameteli, greturi si dureri de cap. In unele cazuri survine psihoza canabinoida (confuzie mentala, uitarea evenimentelor recente, halucinatii, uneori crize de schizofrenie sau paranoia).

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

Toleranta si dependenta
Organismul se adapteaza unei expuneri prelungite la canabis printr-o diminuare a raspunsului la stimularea receptorilor CB1: acestia devin din ce in ce mai putin sensibili si mai putini la numar, fapt ce nu antreneaza, totusi, decat o toleranta medie. Daca toleranta ramane modesta, ea este insotita adeseori de o dependenta de nicotina din tutun amestecata cu canabis.

Pericole
Consumul regulat provoaca atrofie cerebrala si moartea neuronilor. Cu toate acestea, repartitia receptorilor canabinoizi, redusi ca numar in zonele cerebrale responsabile de functii vitale, face canabisul putin toxic. Pe termen lung, boli respiratorii (tuse, bronsite, cancer), dificultati de concentrare si memorare, crize de anxietate si stari depresive. Canabisul poate agrava anumite boli, printre care schizofrenia.

Sevraj
Simptome ale abstinentei: dureaza cinci zile, cu tulburari de somn, anxietate, depresie, greata. Punerea sub observatie: nu este necesara; anxioliticele pot fi asociate unei consilieri psihologice. Cifre Canabisul este de departe substanta ilegala cea mai uzitata in Europa. In tarile UE exista peste trei milioane de persoane care consuma zilnic canabis. Prevalenta drogurilor ilegale este inca scazuta printre adolescentii romani fata de cei din restul Europei (3% pentru canabis si derivate si sub 1% pentru celelalte droguri).

Medicamente psihoactive – Tranchilizante si somnifere
Actiune asupra creierului
Ca si alcoolul, tranchilizantele si somniferele se fixeaza pe ansamblul receptorilor GABA si ii mentin activi, fra­nand schimburile dintre neuroni. Tranchilizantele reduc anxietatea si antreneaza o stare de sedare a creierului. In circuitul recompensei, ei elibereaza indirect dopa­mi­na. Actiunea lor relaxanta (scadere a ritmului cardiac, hipotensiune, diminuarea atentiei si a reflexelor, somno­lenta) poate provoca modificari ale perceptiei senzoriale si deliruri.