Prima pagină Stiinta

Tutun, alcool, cocaina, stimulente

Cecilia Stroe 07.05.2007 | ● Vizualizări: 5441
Tutun, alcool, cocaina, stimulente     Tutun, alcool, cocaina, stimulente + zoom
Galerie foto (1)

Dependenta – adaptare a organismului la consumul repetat al anumitor produse; intreruperea consumului este caracterizata de starea de abstinenta. Semnele abstinentei pot fi fizice sau psihice. Toleranta – reactie din ce in ce mai scazuta la consumul repetat al unei cantitati similare de drog, incitand la cresterea dozei. Sensibilizare – reactie tot mai puternica si ireversibila la consumul repetat al aceleiasi cantitati de substanta psihoactiva. Sevraj – primul stadiu al luarii sub observatie a persoanelor dependente, in mediu spitalicesc sau ambulatoriu. Vizeaza limitarea disconfortului fizic si psihic legat de simptomele de abstinenta.

Tutun
Actiune asupra creierului

Prin mucoasele pulmonare sau bucale, nicotina se raspandeste in tot organismul. In creier, ea imita actiunea unui neurotransmitator, acetilcolina, si se fixeaza pe receptorii nicotinici, situati la suprafata a numerosi neuroni. Are un efect stimulator asupra sistemului nervos central, mai ales asupra circuitului recompensei. Amplifica secretia de dopamina activand neuronii care-o produc. Alcaloizii harmanici mentin si ei o concentratie ridicata de dopamina, serotonina si noradrenalina in sinapse, reducand activitatea enzimelor care le degradeaza. Atentia si concentrarea cresc. Devin mai usor de suportat stari precum anxietatea sau foamea. Fumatul poate provoca greata, ameteli si dureri de cap.

Toleranta si dependenta

Consumul regulat de tutun mentine in creier o concentratie ridicata de nicotina. Receptorii sai devin din ce in ce mai putin sensibili si nu mai stimuleaza suficient secretia de dopamina. Fumatorul nu mai simte placerea procurata de primele tigari: se instaleaza toleranta. Dupa o perioada de abstinenta de cateva ore (noaptea), nivelul de nicotina scade, iar receptorii nicotinici devin hipersensibili. Ca urmare, actiunea acetilcolinei depaseste nivelul normal si antreneaza o stare de agitatie si de slabiciune. Doza urmatoare va stimula de o maniera excesiva receptorii, declansand o descarcare masiva de dopamina; este fenomenul care explica placerea procurata de prima tigara a zilei la fumatorii inraiti. Dupa aceasta prima intoxicare, se instaleaza toleranta. Fumatorul intra in cercul vicios al tabagismului. Placerea resimtita se diminueaza, iar pentru a-si gasi echilibrul, dependentul trebuie sa consume drogul din nou.

Pericole

Daca nicotina si alcaloizii harmanici sunt molecule­le-cheie ale dependentei de tutun, exista si alti compusi (gudronul si monoxidul de carbon) responsabili de puternica toxicitate generala. Adica de boli cardiovasculare (deteriorarea arterelor, vasoconstrictie, hipertensiune, aritmie, coagularea sangelui in vase, risc de infarct mio­car­dic), boli respiratorii (reducerea apor­tului de oxigen la creier si in muschi, rezistenta scazuta la efort, bronsita cronica), ulcere si cancere (de tub digestiv, de aparat respirator). Fuma­torul poate suferi de tulburari de somn si de anxietate. Comportamentul lui alimentar este modificat prin pierderea gustului, a mirosului si a apetitului.

Sevraj

Simptome ale abstinentei: timp de doua sau trei zile, probleme cu somnul, anxietate, dificultate de memorizare si stari de proasta dispozitie Punerea sub observatie: sevrajul este posibil fara un efort deosebit, dar este adesea necesara recurgerea la tratamente. Pana in aceasta faza, specialistii considera substitutele nicotinice (patch-uri, guma de mestecat) drept cele mai eficace. Risc de recidiva: foarte puternic Daca 75% dintre consumatorii obisnuiti se lasa de fumat timp de cel putin o saptamana, se inregistreaza intre 70 si 90% recidive la sase luni. CIFRE In Romania, 32% dintre fumatori au aprins prima tigara inainte de varsta de 14 ani. Intre 1999 si 2003, procentul elevilor care fumeaza a crescut cu 11%, ajungand la un total de 64%. Pe parcursul secolului XX, pe seama fumatului au fost puse 100 de milioane de decese in intreaga lume.

 
Alcool
Actiune asupra creierului

Nedigerat, etanolul este vehiculat prin sange pana la creier. Dezorganizeaza membranele neuronale si se fixeaza la intamplare pe numerosi receptori neuro­nali. Depresor al sistemului nervos central, alcoolul ince­ti­neste activitatea creierului activand neuronii inhi­bitori (GABA-acid gama-aminobu­tiric) si inhiband neuronii activatori (glutamat, nicotina). Descarcarea de dopamina survine prin perturbarea neuronilor GABA si eliberarea de opioizi interni (antistres, antidurere). Acestia din urma sunt de asemenea implicati in retrocontrolul secretiei de dopamina. Alcoolul afecteaza memoria, luarea de decizii si reflexele, provoaca ebrietatea si apoi somnolenta, uneori greturile. Risc de coma etilica la doze mari.

Toleranta si dependenta
In timp, ficatul degradeaza din ce in ce mai bine etanolul (reducerea duratei ebrietatii). Creierul moduleaza cantitatea si sensibilitatea receptorilor neuronali, reducand faza de sedare si sporind efectele ebrietatii: perturbarea procesului de retrocontrol al dopaminei face circuitul recompensei hipersensibil. Membranele neuronilor se rigidizeaza si devin impermeabile. Pentru a atinge starea de ebrietate, dozele de alcool trebuie sa creasca (toleranta), dar efectele lor sunt cu atat mai intense (intervine sensibilizarea).

Pericole
Alcoolul antreneaza un aflux excesiv de calciu in neuroni si, rigidizandu-le membrana, le perturba schimburile cu mediul propriu. Multe dintre celulele nervoase mor. Ansamblul facultatilor cognitive este afectat (mai ales memoria, rationamentul si concentrarea). Pot aparea anxietatea si depresia. Toxicitatea generala se manifesta prin tulburari cardiovasculare, alterari ale fibrelor nervoase si musculare, afectiuni ale ficatului, cancere ale tubului digestiv.

Sevraj
Simptome ale abstinentei: la stoparea consumului cronic, reducerea eliberarii opioizilor interni sta la originea unei stari generale proaste, care poate genera o recidiva. Modificarea echilibrelor se manifesta prin depresie (scadere a eliberarii de dopamina) si printr-un comportament agitat (hiperactivitate neuronala). Complexitatea mecanismelor implicate explica dificultatea sevrajului. Hipertensiune, tahicardie, tulburari de somn, anxietate, convulsii, halucinatii senzoriale, dezorientare temporala.

Aceste simptome pot dura o saptamana. In unele cazuri apar delirul, febra, depersonalizarea. Punerea sub observatie: tratamentul se face cu ajuto­rul unui medic specialist si/sau in structuri specia­li­za­te. Ajutorul psihologic si anxioliticele sunt adeseori necesare pentru evitarea anumitor simptome ale sevrajului. Risc de recidiva: foarte puternic 50% la sase luni Cifre 3,2 dintre decesele din lume sunt atribuite alcoolului. In Romania, procentul adolescentilor care beau alcool a crescut cu 3% in 2003 fata de 1999. 55% dintre adolescenti au inceput sa bea inainte de a implini 14 ani.
 
Cannabis
Actiune asupra creierului Cand ajunge la creier, prin ingerare sau fumat, molecula activa a canabisului (THC) altereaza fluiditatea membranelor neuronale. Se fixeaza pe receptorii canabinoizi CB1, situati pe numerosi neuroni, antrenand o reactie mult mai intensa decat canabinoizii interni prezenti natural in creier. Amplifica eliberarea de dopamina (euforie) chiar daca neuronii dopaminergici nu poseda receptori CB1. De fapt, acesti neuroni sunt inhibati de neuronii GABA, inzestrati cu astfel de receptori.

Canabisul impiedica in egala masura recuperarea dopaminei, marind concentratia acesteia in sinapse. Perturbator al sistemului nervos central, acest drog modifica perceptiile senzoriale (probleme de echilibru si coordonare, dezorientare spatio-temporala si, uneori, halucinatii si depersonalizare). Adeseori: dilatarea vaselor sanguine (ochi rosii) si uscarea mucoaselor. Canabisul poate avea doua efecte opuse: 1. euforia, insotita de accelerarea ritmului cardiac, cresterea tensiunii, dificultati de memorare, concentrare, atentie si capacitate crescuta de relationare; 2. sedarea, pe parcursul careia fumatorul se simte obosit, anxios, are ameteli, greturi si dureri de cap. In unele cazuri survine psihoza canabinoida (confuzie mentala, uitarea evenimentelor recente, halucinatii, uneori crize de schizofrenie sau paranoia).

Toleranta si dependenta
Organismul se adapteaza unei expuneri prelungite la canabis printr-o diminuare a raspunsului la stimularea receptorilor CB1: acestia devin din ce in ce mai putin sensibili si mai putini la numar, fapt ce nu antreneaza, totusi, decat o toleranta medie. Daca toleranta ramane modesta, ea este insotita adeseori de o dependenta de nicotina din tutun amestecata cu canabis.

Pericole
Consumul regulat provoaca atrofie cerebrala si moartea neuronilor. Cu toate acestea, repartitia receptorilor canabinoizi, redusi ca numar in zonele cerebrale responsabile de functii vitale, face canabisul putin toxic. Pe termen lung, boli respiratorii (tuse, bronsite, cancer), dificultati de concentrare si memorare, crize de anxietate si stari depresive. Canabisul poate agrava anumite boli, printre care schizofrenia.

Sevraj
Simptome ale abstinentei: dureaza cinci zile, cu tulburari de somn, anxietate, depresie, greata. Punerea sub observatie: nu este necesara; anxioliticele pot fi asociate unei consilieri psihologice. Cifre Canabisul este de departe substanta ilegala cea mai uzitata in Europa. In tarile UE exista peste trei milioane de persoane care consuma zilnic canabis. Prevalenta drogurilor ilegale este inca scazuta printre adolescentii romani fata de cei din restul Europei (3% pentru canabis si derivate si sub 1% pentru celelalte droguri).

Medicamente psihoactive
- Tranchilizante si somnifere
Actiune asupra creierului

Ca si alcoolul, tranchilizantele si somniferele se fixeaza pe ansamblul receptorilor GABA si ii mentin activi, fra­nand schimburile dintre neuroni. Tranchilizantele reduc anxietatea si antreneaza o stare de sedare a creierului. In circuitul recompensei, ei elibereaza indirect dopa­mi­na. Actiunea lor relaxanta (scadere a ritmului cardiac, hipotensiune, diminuarea atentiei si a reflexelor, somno­lenta) poate provoca modificari ale perceptiei senzoriale si deliruri. 
 
Toleranta si dependenta
Creierul se adapteaza reducand numarul de receptori ai GABA. Pentru a impiedica aparitia episoadelor de anxie­tate, consumatorul trebuie sa mareasca doza (toleranta este puternica). In cazul medicamentelor din familia benzodiazepinelor, primele semne de dependenta pot aparea in trei luni.

Pericole
Consumul regulat de somnifere sau de tranchilizante afecteaza puterea de concentrare, rationamentul si me­mo­ria; provoaca iritabilitate, depresie, probleme de coordonare motorie si de comportament alimentar, afectiuni ale ficatului (hepatita). Toxicitatea generala ramane insa scazuta, in afara unei predispozitii pentru boala lui Parkinson.

Sevraj
Simptome ale abstinentei: dureaza intre doua si zece zile; dureri, hipertermie, probleme psihice uneori grave. Punerea sub observatie: brutalitatea sevrajului necesita internarea. Tratamentul progresiv face apel la benzodiazepine mai putin puternice.

Antidepresive
Actiune asupra creierului
Toate stimuleaza dispozitia. Inhibitorii selectivi ai recaptarii de serotonina (SSRI) lasa sa se acumuleze acest neurotransmitator in sinapse, amplificandu-i astfel actiunea. Antidepresivele triciclice (ATC) stimuleaza traseele serotoninei si noradrenalinei. Inhibitorii monoaminooxidazei (iMAO), mai rari, diminueaza activitatea enzimei care degradeaza dopamina, noradrenalina si serotonina. Antidepresivele accelereaza ritmul cardiac, diminueaza tensiunea arteriala si provoaca pierderea vigilentei, excitare si somnolenta.

Toleranta si dependenta
Organismul se adapteaza la puternice concentratii de serotonina si noradrenalina, reducand numarul si sensibilitatea receptorilor acestora. Pericole
Toxicitatea generala este foarte scazuta, dar exista riscuri de crestere in greutate, retentie urinara, semne de anxietate, dereglari psihice (delir, suicid) si disfunctii sexuale.

Sevraj
Simptome ale abstinentei: receptorii serotoninei si ai noradrenalinei isi regasesc sensibilitatea, fapt ce provoaca hiperactivitate. Apar astfel stari de anxietate si insomnie. Sevrajul de antidepresive triciclice provoaca dureri abdominale; cel de SSRI poate modifica perceptiile senzoriale, iar sevrajul de iMAO, mai dificil, provoaca dificultati de memorizare si rationament, deliruri si idei suicidare. Punere sub observatie: este necesar ajutorul medicului si al psihologului.



 
Cocaine
Actiune asupra creierului

Cocaina amplifica actiunea dopaminei, a serotoninei si a noradrenalinei blocand degradarea acestora. O exci­tare de 30 de minute precede faze de euforie/hipervi­gi­lenta, urmate de depresie/anxietate. Memoria si jude­cata sunt afectate, iar uneori apar dezorientarea si halucinatiile auditive.

Toleranta si dependenta
Organismul activeaza alte cai de recuperare a neuro­transmitatorilor pentru a-si regasi echilibrul (toleranta puternica). Circuitul recompensei devine hipersensibil.

Pericole
Necroza anumitor organe prin vasoconstrictie, insomnii, anorexie. Hemoragiile la nivelul meningelui, infarctul si depresia respiratorie pot provoca moartea. Distrugerea terminatiilor nervoase explica puternica neurotoxicitate.

Sevraj
Simptome ale abstinentei: pe parcursul a doua sapta­mani, se instaleaza depresia si insomnia. Punere sub observatie: sevrajul, mai ales cel psihologic, nu necesita intotdeauna spitalizare. In centrele specia­lizate se ofera ajutor psihologic si tratament cu anti­depresive si tranchilizante. Risc de recidiva: 45% la sase luni

Amfetaminele
Actiune asupra creierului

Potenteaza eliberarea de dopamina, serotonina si noradrenalina, fortand neuronii sa le expulzeze si blocand degradarea acestora. Metamfetaminele vizeaza neuronii dopaminergici, iar ecstasy pe cei ai serotoninei. O faza de dezorientare (30 min.) precede senzatia de bine, care dureaza intre 3 si 6 ore. Efectele psihologice sunt asemanatoare cu cele ale cocainei.

Toleranta si dependenta
Pe de-o parte, receptorii solicitati se rarefiaza, acest lucru solicitandu-i consumatorului marirea dozelor (toleranta puternica). Pe de alta parte, circuitul recompensei devine foarte sensibil, adica este nevoie de doze tot mai mari pentru a obtine efecte de fiecare data mai intense.

Pericole
Tulburari cognitive si psihice, pierdere in greutate, he­patita si nefrita. Accidente vasculare si cardiace care pot provoca moartea. Degradarea celulelor nervoase (neuro­to­xicitate puternica) favorizeaza bolile neurodegene­rative.

 
Sevraj
Simptomele abstinentei: intense timp de cinci zile; sunt cauzate de productia scazuta de neurotransmitatori si de receptorii acestora, care intretin drogul. Simptomele sevrajului si tratamentul sunt identice cu ale cocainei.

Opioizii (opiu, heroina, morfina, codeina, metadona)
Actiune asupra creierului

Injectata sau prizata, heroina devine in creier morfina si se fixeaza pe receptorii opioizi ai neuronilor, perturband sistemul de reglare a durerii si a dopaminei. Actioneaza in egala masura asupra transmisiei de noradrenalina. Efectul este de tip orgasmic, urmat de o stare de extaz, care dureaza sase ore.

Toleranta si dependenta
Organismul se adapteaza rapid la opioizi reducand numarul receptorilor noradrenalinei, a carei productie creste (toleranta foarte puternica). In plus, sensibilitatea circuitului recompensei creste (sensibilizare). Pe termen lung, stabilitatea anumitor conexiuni neuronale implicate in memorizare poate fi afectata.

Pericole
Risc de supradoza (stop respirator). Degra­da­re puternica a starii generale, anorexie, deficit imu­nitar. Risc de infectii asociate injectiilor. Depresie si iritabilitate.

Sevraj
Simptome de abstinenta: dereglarea sistemului opioid si cresterea nivelului de noradrenalina intretin dureri musculare, anxietate si hiperactivitate neuronala (intre 7 si si 10 zile). Punere sub observatie: facuta in centrele specializate, asociaza consilierea psihologica tratamentelor de substitutie cu metadona. Risc de recidiva: intre 60 si 75% in luna care urmeaza sevrajului

Halucinogenele (LSD, ciuperci si cactusi halucinogeni)
Actiune asupra creierului

Avand structura chimica similara celei a serotoninei, halucinogenele se fixeaza pe receptorii acestui neurotransmitator, care activeaza sau inhiba ulterior zonele creierului, afectand transmiterea de informatii senzoriale si transmisia motorie. Stimuleaza moderat si indirect eliberarea de dopamina. Euforia, halucinatiile si miscarile necontrolate dureaza mai multe ore. Urmeaza o faza de depresie, de slabiciune musculara, de anxietate si uneori de panica.

Toleranta si dependenta
Nicio toleranta sau dependenta nu a fost demonstrata.

Pericole
Toxicitatea generala este scazuta. Cu toate acestea, tulburarile cardiovasculare si respiratorii (tahicardie, hipertensiune, hiperventilatie) pot provoca moartea. Flashback-uri halucinatorii pot surveni pe neasteptate.

Sevraj
Este doar psihologic. Un tratament cu tranchilizante poate evita tulburarile de somn si facilita sustinerea psihologica.

Foto: Photos/ilustratie: Andrei Michailov

 
Tag-uri: Tutun | alcool | cocaina | stimulente