Tutun, alcool, cocaina, stimulente

Tutun
Actiune asupra creierului
Prin mucoasele pulmonare sau bucale, nicotina se raspandeste in tot organismul. In creier, ea imita actiunea unui neurotransmitator, acetilcolina, si se fixeaza pe receptorii nicotinici, situati la suprafata a numerosi neuroni. Are un efect stimulator asupra sistemului nervos central, mai ales asupra circuitului recompensei. Amplifica secretia de dopamina activand neuronii care-o produc. Alcaloizii harmanici mentin si ei o concentratie ridicata de dopamina, serotonina si noradrenalina in sinapse, reducand activitatea enzimelor care le degradeaza. Atentia si concentrarea cresc. Devin mai usor de suportat stari precum anxietatea sau foamea. Fumatul poate provoca greata, ameteli si dureri de cap.

Toleranta si dependenta
Consumul regulat de tutun mentine in creier o concentratie ridicata de nicotina. Receptorii sai devin din ce in ce mai putin sensibili si nu mai stimuleaza suficient secretia de dopamina. Fumatorul nu mai simte placerea procurata de primele tigari: se instaleaza toleranta. Dupa o perioada de abstinenta de cateva ore (noaptea), nivelul de nicotina scade, iar receptorii nicotinici devin hipersensibili. Ca urmare, actiunea acetilcolinei depaseste nivelul normal si antreneaza o stare de agitatie si de slabiciune. Doza urmatoare va stimula de o maniera excesiva receptorii, declansand o descarcare masiva de dopamina; este fenomenul care explica placerea procurata de prima tigara a zilei la fumatorii inraiti. Dupa aceasta prima intoxicare, se instaleaza toleranta. Fumatorul intra in cercul vicios al tabagismului. Placerea resimtita se diminueaza, iar pentru a-si gasi echilibrul, dependentul trebuie sa consume drogul din nou.

Pericole
Daca nicotina si alcaloizii harmanici sunt molecule­le-cheie ale dependentei de tutun, exista si alti compusi (gudronul si monoxidul de carbon) responsabili de puternica toxicitate generala. Adica de boli cardiovasculare (deteriorarea arterelor, vasoconstrictie, hipertensiune, aritmie, coagularea sangelui in vase, risc de infarct mio­car­dic), boli respiratorii (reducerea apor­tului de oxigen la creier si in muschi, rezistenta scazuta la efort, bronsita cronica), ulcere si cancere (de tub digestiv, de aparat respirator). Fuma­torul poate suferi de tulburari de somn si de anxietate. Comportamentul lui alimentar este modificat prin pierderea gustului, a mirosului si a apetitului.

Sevraj
Simptome ale abstinentei: timp de doua sau trei zile, probleme cu somnul, anxietate, dificultate de memorizare si stari de proasta dispozitie Punerea sub observatie: sevrajul este posibil fara un efort deosebit, dar este adesea necesara recurgerea la tratamente. Pana in aceasta faza, specialistii considera substitutele nicotinice (patch-uri, guma de mestecat) drept cele mai eficace. Risc de recidiva: foarte puternic Daca 75% dintre consumatorii obisnuiti se lasa de fumat timp de cel putin o saptamana, se inregistreaza intre 70 si 90% recidive la sase luni. CIFRE In Romania, 32% dintre fumatori au aprins prima tigara inainte de varsta de 14 ani. Intre 1999 si 2003, procentul elevilor care fumeaza a crescut cu 11%, ajungand la un total de 64%. Pe parcursul secolului XX, pe seama fumatului au fost puse 100 de milioane de decese in intreaga lume.

• De ce unii oameni simt repulsie față de vulnerabilitățile sau problemele altora?
• Teoria psihanalizei. Sigmund Freud, omul care a pus întreaga umanitate pe canapeaua analizei