Scurta istorie a Atomului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

FACTS

Viitorul 2010.
Fascicule de atomi de carbon vor fi folosite in mod curent la tratarea cancerului.
2030. Abilitatea de a manipula atomi si molecule ii va face pe oamenii de stiinta sa creeze materiale inteligente, ale caror forme, temperaturi si proprietati electrice vor putea fi manipulate in fel si chip.
2040. Reactoarele in care atomii fuzioneaza pentru a imita procesele care au loc in Soare vor furniza omenirii energia curata: fuziunea nucleara.
2050. Racirea atomilor pana aproape de zero absolut ar putea fi calea de a construi un computer cuantic capabil sa efectueze calcule superrapide prin intermediul a diferite siretlicuri ale lumii cuanticii.

Celebrul fizician Richard Feynman spunea ca, daca toata cuceririle stiintifice ale umanitatii ar fi la un moment dat in pericol de a disparea, el nu le-ar spune urmasilor decat un singur lucru: "Totul este zamislit din atomi". De fapt, cu adevarat remarcabila este tocmai fascinanta calatorie a omenirii in adancurile materiei pentru a cunoaste secretele atomului – acest obiect invizibil care se afla la temelia realitatii Universului si care fundamenteaza acum intreaga fizica, chimie si biologie. O calatorie departe de a fi ajuns la final.

400 i.Hr. Filosoful grec Democrit dezvolta prima teorie atomica. El spune ca intreaga materie este alcatuita din particule micute, eterne, imuabile si indestructibile. Democrit a inventat termenul atom, derivat din grecescul atomos, adica indivizibil. Desi bazate pe simple intuitii, ideile filosofului s-au dovedit a fi remarcabil de corecte.

1803 Chimistul britanic John Dalton reinvie ideea lui Democrit conform careia atomii reprezinta „caramizile“ fundamentale ale materiei. Totusi, teoria atomica a lui Dalton se bazeaza mai curand pe un secol si jumatate de experimente chimice, decat pe simpla gandire filosofica.

1815 In cadrul unei ipoteze indraznete, chimistul britanic William Prout avanseaza ideea ca atomii tuturor elementelor sunt alcatuiti din multimi variabile de atomi de hidrogen.

1867 Important om de stiinta austriac din secolul al XIX-lea, Ludwig Boltzmann descopera legatura dintre comportamentul gazelor si atomii din care sunt alcatuiti acestia. El sugereaza ca atomii se afla intr-o con­stan­ta zgaltaire si ciocnire, in acord cu legile mecanicii.

1896 Radioactivitatea este descoperita din intamplare de fizicianul Henri Becquerel, in timp ce investiga fosforescenta sarurilor de uraniu. El remarca o sursa puternica de energie provenita din interiorul atomilor de uraniu, prima dovada ca atomii nu numai ca exista, dar trebuie sa aiba si o structura interna, de vreme ce sunt capabili sa produca o asemenea energie.

1897 Fizicianul britanic J.J. Thomson descopera electronul. Apoi, tot el propune primul model al structurii interne a atomului – model cunoscut sub numele de „placinta cu prune“. Potrivit acestuia, fiecare atom este o sfera de materie incarcata pozitiv, cu electronii negativi scufundati in ea, precum prunele intr-o placinta.

1900 Fizicianul german Max Planck anunta nasterea teoriei cuantice, propunand o ecuatie simpla prin care explica felul cum caldura este radiata de anumite obiecte. El sustine ca radiatia de caldura nu este un flux continuu, de felul unei unde, ci se transmite prin mici bulgari de energie. Si la ora actuala, teoria lui stiintifica este folosita pentru a explica felul cum se comporta atomii.

1902 Cea mai pretuita teorie din chimie – conform careia atomii sunt imuabili – este inmormantata de Ernest Rutherford (foto), om de stiinta din Noua Zeelanda, si de colegul sau Frederick Soddy. Ei dovedesc ca radioactivitatea este procesul prin care atomii unui element se transforma in atomii altui element. Cei doi cercetatori sunt considerati primii adevarati alchimisti.

1905 In anul de gratie in care isi publica studiul asupra teoriei relativitatii, Einstein dovedeste matematic si faptul ca atomii exista. Savantul deduce ecuatii matematice care descriu modul cum vibratiile moleculelor de apa pot determina granulele de polen suspendate in ea sa se izbeasca una de alta.