Prima pagină Timp Liber

Tipografia Honterus din Brasov

Emanuel Badescu 08.10.2006 | ● Vizualizări: 157

Sub semnatura lui Hermann Tontsch, aparea in numarul 4 al revistei Boabe de Grau o succinta, dar foarte interesanta istorie a celei mai cunoscute tipografii sasesti si brasovene: tipografia Honterus.

„Infricosata fapta a lui Luther“ a animat brusc spiritul german care, profitand de „inventia lui Gutenberg“, a ales definitiv calea iluminarii prin carte in limba poporului. „Biruinta aceasta a spiritului asupra materiei prin propriile ei mijloace… a fost infatisata intre zidurile Brasovului, timp de secole, numai de teascurile reformatorului Johann Honterus, cu numele ei modern de Firma si care a fost in stare, sub titlul de Tipografia fiului lui Johann Gött, Brasov, sa-si sarbatoreasca jubileul de 400 ani.“ Aceasta tipografie a fost, de la infiintarea ei in 1533 si pana in anul 1861, singura intreprindere tipografica din Brasov.

Cursul vietii publice si al deschiderilor spirituale ale umanistului si reformatorului Johannes Honterus (1498-1549) pune si astazi cercetatorului o multime de intrebari. Totusi ceva este sigur: el a fost intemeietorul primei tipografii din Brasov, primul ei proprietar si intaiul mester. Prin el, Arta Regala a lui Johann Gutenberg si-a facut intrarea in orasul mesterilor si negustorilor de la poalele Tampei. Honterus se initiase in aceasta arta la Basel, unde publicase Cosmografia si atlasul posesiunilor sasilor din Transilvania (1532). Sebastian Münster, care l-a cunoscut, a scris despre el ca ii „intrece cu mult pe toti xilografii vremii noastre“.

Pentru romani, aceasta tipografie are o importanta aparte. Aici au aparut lucrarile diaconului Gheorghe Coresi: Tetraevanghelul (1561), Cetveroevangheliar slavonesc (1562), Apostolul romanesc (1563), Talcul evangheliilor si Molitvenic romanesc (1564), celebra Psaltire (1577), Pravila (1580) si Cartea ce se chiama evanghelie cu invatatura (1581). Literele si xilografiile folosite de Coresi se mai gaseau in tipografie in 1865, cand proprietar era Johann Gött.

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI