Prima pagină Timp Liber

Carti si reviste

Redactia Descopera.ro | 06.22.2006 | ● Vizualizări: 96

Descopera.ro recomanda: Grecia, Masca lui Atreus, Pilula uitarii, Sa vedem daca pe Marte/ pionierii-nvata carte..., Bucurestii Vechi, O rumoare nociva

Grecia, Editura Aquila â??93, 60,90 lei

Ghidul de fata, aflat la a treia editie, combina stradaniile si entuziasmul a doua dintre cele mai cunoscute surse de informatii ale lumii: Insight Guides, ale caror titluri au stabilit inca din 1970 standardele ghidurilor vizuale de calatorie, si Discovery Channel. Privind lucrurile tehnic, materia cartii este structurata in asa fel incat sa ofere o intelegere de profunzime a spatiului prezentat si sa conduca cititorii spre posibile activitati vilegiaturistice. Volumul se deschide cu doua eseuri de intampinare (Bun venit! si Schimbare si continuitate) care, in maniera deja cunoscuta a Insight Guides, incearca sa stabilesca o serie de particularitati ale locului, distrugand poncife si neintelegeri si chiar facand, uneori, recurs la constatari neiertatoare, de genul celor care se termina cu â??Sa nu ziceti ca nu v-am spus!â??  Modul de inspectare a peisajului natural si uman este, prin urmare, neconcesiv, poate tocmai pentru a scoate mai clar in relief lucrurile bune si motivele de indragostire ale turistului. Iata un fragment liminar: â??Grecia nu e o evadare din cotidian; este o invitatie la implicare cu toate simturile: sa te scufunzi, sa mirosi, sa auzi, sa gusti, sa gandesti dintr-un alt punct de vedere, sa sfarami busuiocul intre degete, inspirandu-i aroma ce te saluta, si sa schimbi un zambet cu acea femeie generoasa ce te invita in lumea ei.â?? Dupa care urmeaza un splendid poem al Olgai Broumas. Recunoasteti ca nu e nici tonul, nici specia de discurs care deschid, indeobste, ghidurile de calatorie. Nu trebuie inteles din asta ca supralicitarea lirismului sau a remarcilor usturatoare conduce la un rabat in planul calitatii si numarului informatiilor. Pentru cei care iubesc Grecia, iata si un detaliu ce inspira soare si confort din speta utopiilor: la paginile 16-17 se afla o harta din 1689 a Greciei (intocmita de italianul Giacomo da Vignola), in care â??Romaniaâ?? are deschidere la Marea Egee si isi apropie plajele la doar o aruncatura de bat de insula Samothrace.

Masca lui Atreus, A.J. Hartley, Editura Nemira, 19,90 lei



Acest surprinzator de bine scris volum de debut al lui Hartley celebreaza puterea coplesitoare a unei legende si ridica valul unui mister a carui ubicuitate sfideaza continentele si culturile. Curatoarea unui muzeu din Atlanta, Deborah Miller, il gaseste pe prietenul ei zacand mort pe pardoseala unei sali. Deborah incepe o ancheta pe cont propriu, incercand sa desluseasca motivele pentru care a fost comisa crima. Primul indiciu este disparitia unei masti mortuare miceniene, de certa valoare muzeografica. Dupa o serie de calatorii in Grecia si in Rusia, in timpul carora viata ii este pusa de nenumarate ori in pericol, eroina isi da seama ca obiectul pe care il cauta are puteri neobisnuite.

Pilula uitarii, Sciences et avenir nr. 710, mai 2006

Primele teste clinice sunt ferme: luate imediat dupa un eveniment stresant, anumite medicamente ar diminua ancorarea in memorie a acestuia. Nu trebuie sa ne grabim sa intelegem ca asemenea psihotrope functioneaza precum elixirul lui Circe, facandu-ne sa dam uitarii totul. Propranololul, bunaoara, unul dintre remediile unanim acceptate in tratarea socurilor afective, nu sterge amintirea, ci suferinta legata de ea. Prin urmare, individul isi va aminti de evenimentul traumatizant, dar fara cosmaruri, flash-back-uri sau reactii fiziologice. Luat chiar inainte de lupta, medicamentul poate diminua spaima confruntarii violente.


Sa vedem daca pe Marte/ pionierii-nvata carte..., Pour la science nr. 343, mai 2006

Google ne invita sa descoperim misterele Planetei Rosii prin Google Mars. Pe scurt, lucrurile stau asa: echipa Servicului de Zboruri Spatiale catre Marte din cadrul Universitatii Arizona, impreuna cu Google, a pus la punct o unealta cartografica ce ingaduie contemplarea  planetei prin deplasari in toate directiile si posibilitati de zoom. Pentru asta, au fost compilate si prelucrate mai mult de 17.000 de imagini obtinute de catre sondele americane. Toate siturile notabile pot fi localizate, insotite de comentarii si de imagini complementare. Adresa este www.google.com/mars.


Bucurestii Vechi, Boabe de grau anul III nr. 6, iunie 1933

Constantin Moisil, seful Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei si director al Arhivelor Statului, a publicat in revista Boabe de grau un lung si foarte informat articol despre capitala Romaniei. De-a lungul a 40 de pagini, cititorul este purtat printr-o istorie fascinanta, din Antichitate pana la mijirea modernitatii â?? aceasta din urma vazuta atat ca o imbratisare a criteriilor occidentale in definirea orasului, cat si ca o lepadare de un trecut plin de grozavii, ce atingea originea latina a natiunii romane.
Constantin Moisil a reusit performanta de a combina detalii, date esentiale si viziuni de sinteza pentru fiecare epoca in parte, din aceasta operatiune rezultand un ansamblu armonios, cu grandoare academica. Este limpede ca metoda nu poate sta decat la indemana unui erudit, a unui adanc cunoscator al tainelor istoriei. Nu este vorba de o eruditie seaca ori obositoare: cititorul acestui articol va aprecia si stilul colorat, desi bine strunit, care, impreuna cu bogata iconografie, confera o lectura placuta, fluenta si, totodata, convingatoare. Spre exemplificare, iata un fragment:
â??Invatatorul francez Bechamp, care si-a petrecut copilaria in Bucuresti de la 1825 la 1834, ne spune ca atunci cand s-a stabilit aici era completa barbarie si a ramas ingrozit vazand infipte in jurul inchisorii tepi cu capetele condamnatilor si strazile acoperite cu poduri pline de noroi.â??
In incheiere, redau finalul articolului prof. C. Moisil, remarcabil prin forta de sinteza: â??De acum transformarile au fost atat de radicale, incat putem spune ca Bucurestii Vechi au disparut aproape cu desavarsire, spre a se ridica in locul lor Bucurestii moderni, demni de a deveni apoi capitala intregului neam romanesc.â??


O rumoare nociva, Science et vie Junior, mai 2006

Revista dedicata celor foarte tineri s-a contaminat de moda adevar vs fals din presa franceza a ultimelor luni. In dosarul sau special, sunt alocate pagini trucajelor din fotografii (de la un individ care-si baga un deget in nas si si-l scoate pe ochi, la un luptator de sumo care sare cu schiurile de la trambulina), falselor clone ale doctorului Hwang si problemelor de personalitate ale unei sosii perfecte a Mylenei Farmer. Cele mai incitante dezvaluiri sunt legate de istoria unui zvon profund daunator, care face valuri si in zilele noastre.

Desi se stie de circa 85 de ani ca este un fals, documentul antisemit Protocoalele Inteleptilor Sionului continua sa circule si sa fie folosit ca argument de catre anumite cercuri rasiste. Volumul, vandut inca pe multe meridiane ale globului, pretinde ca demonstreaza existenta unui complot evreiesc care tinteste la dominarea planetei, in primul rand prin controlul absolut asupra economiei mondiale.

Formal, este redactat ca un proces-verbal al unei adunari secrete de intelepti evrei, adunare care ar fi avut loc la Basel, in Elvetia, in anul 1897. De fapt, documentul a fost fabricat de catre un falsificator rus, la sfarsitul secolului al XIX-lea. Pe atunci, Rusia era carmuita de tarul Nicolae al II-lea, un personaj nehotarat si puternic influentat de catre energicul ministru Witte. Desi tinde spre modernizare, tara este tinuta in loc de catre conservatori.
Doi dintre reprezentantii lor proeminenti, Gorimkin si Ratchovski, vor sa-l convinga pe tar ca modernizarea nu este altceva decat un instrument evreiesc de destabilizare, asa ca ii comanda lui Matei Golovinski producerea unui document care sa ateste complotul. Falsul a fost dezvaluit, cu argumente irefutabile, in 1921.

 

ULTIMA CARTE PE CARE AM CITIT-O: Jurnal
Marc Ulieriu, editor-sef DESCOPERA

In urma cu doi ani, am privit cu multa reticenta aparitia cartii Fight Club in traducere romaneasca, la Editura Polirom. Filmul imi placuse atat de tare, incat l-am revazut cu aceeasi placere de vreo 5-6 ori, motiv pentru care cartea mi se parea acel gen de marketing for dumb people, de tip hollywoodian, prin care un produs de mare succes este derivat in toate mediile publicitare posibile â?? de la biscuiti cu surprize, la theme pentru desktop si sonerii pentru telefonul mobil. In plus, numele autorului cartii â?? Chuck Palahniuk â?? nu-mi spunea absolut nimic. Am picat putin pe ganduri cateva luni mai tarziu, cand am aflat ca nu cartea se facuse dupa film, ci filmul dupa carte! Mi-am cumparat-o, iar ilustrul necunoscut a devenit unul dintre preferatii mei. Anul trecut, tot Polirom a avut inspiratia de a publica Sufocare, un roman cu mult mai bun decat Fight Club, iar la inceputul acestui an, aceeasi editura a adus in Romania Jurnal.
Daca ati vazut Fight Club sau daca ati citit cartea cu acelasi nume, stiti ca un roman de-al lui Palahniuk nu poate fi povestit intr-un colt de pagina. Savoarea limbajului explicit, folosit in doze atent calculate si exact acolo unde trebuie, intriga foarte complicata (in ciuda numarului mic de pagini), rasturnarea absurda (uneori, aberanta) de situatii â?? toate acestea nu pot fi reproduse aici. La fel stau lucrurile si cu Jurnal. Palahniuk este din nou nihilist, brutal, tenebros, underground. Te prinde imediat in intriga sa, spulbera mituri, isi bate joc cu nonsalanta atat de valorile societatii de consum in care traim, cat si de propriile personaje â?? antieroi, oameni de nimic (el ar fi spus de c..at) care nu fac nimic, pana intr-un moment de criza, in care parca toti demonii ies din iad. Dincolo de toate astea, m-a surprins la Jurnal, modul nou prin care Palahniuk â??masluiesteâ?? cu naturalete realitatea, romanul ajungand, in unele puncte, la cel mai pur stil horror posibil in scriitura, gen H.P. Lovecraft sau â??the master of disasterâ?? â?? Stephen King.
Desi, dupa parerea mea, nu se ridica la valoarea Sufocarii, Jurnal-ul este un roman la fel de bun (sau la fel de prost) ca toate celelalte ale lui Palahniuk. Pentru ca fata de un astfel de scriitor nu poti sa adopti decat doua atitudini: ori il iubesti din prima, ori il arunci la gunoi pentru totdeauna. Cititi si va veti convinge!

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI