Home » Travelling » Ohrid, orasul memoriei macedonene

Ohrid, orasul memoriei macedonene

Publicat: 27.01.2009
Nu intotdeauna capitala unei tari reprezinta cel mai bine o natiune sau istoria acesteia. Cateodata, zgomotul si aglomeratia se depun asupra marilor orase asemenea unor straturi de praf, ascunzandu-le in spatele unei fatade care se poate arata descurajatoare pentru unii. Daca vreti sa simtiti adevarata Macedonie, dincolo de capitala acesteia, Scopje, va invitam sa va lasati purtati catre alte meleaguri ale acestei tari indelung disputate. Putine locuri in lume mai adapostesc in sanul lor vechiul si noul, inovatia si traditia. Din acest punct de vedere, Ohrid este o placere in sine.

File de istorie: de la Filip al II-lea la Dionysus de Lychinos

Ce inseamna Ohrid? Inseamna natura si arhitectura. Inseamna lacase de cult stravechi, ale caror pereti mai pastreaza inca urma penelului vechi de secole, si inseamna viata de noapte. Rezumat in mai putine cuvinte, locul prin care orice calator ar vrea sa treaca macar o data. Orasul a fost ridicat intre lacurile Ohrid si Prespa, doua dintre cele mai mari acumulari de ape ale Macedoniei. Numele sau este o referinta georgrafica in sine. Datorita pozitiei avantajoase, cu iesire la apa si aparat de coline, locul a fost apreciat de oameni inca din Antichitate, cand era cunoscut sub numele Lychnidos. Odata cu invazia slava, in secolele VI si VII, orasul este rebotezat Ohrid denumire inspirata de colinele care inconjoara zona (hrid – colina). Asezarea are renumele de a fi una dintre cele mai vechi din Europa. Vestigii, case, morminte si piese de ceramica, permit datarea primelor asezaminte in zona inca din epoca neolitica. Anumite necropole descoperite la o distanta de noua kilometri de actualul oras, traseaza istoria acestor asezaminte pana in Epoca de Fier. In fapt, datorita pozitiei geografice atat de generoasa cu nevoile umane, zona nu a ramas niciodata nelocuita.

Incepand cu domnia lui Filip al II-lea in Macedonia, artizanatul local cunoaste o dezvoltare infloritoare, avand ca punct de inspiratie arta greco-macedoneana. Sapaturile arheologice au permis descoperirea unui vechi oras sub teritoriul actual al muncipalitatii, in apropierea necropolei Sfantul Erasm, care poseda o acropola si un teatru. Sursele scrise romane si bizantine confirma faptul ca actualul Ohrid se afla pe locul fostului oras Lychnidos, care era o punct strategic al in via Egnatia, drum care lega malurile Marii Adriatice cu cele ale Marii Egee. Sub Republica Romana, sunt ridicate numeroase monumente, iar in timpul Antichitatii tarzii, asezarea devine centru episcopal. Prima mentiune dateaza din timpul conclavului de la Serdica, care a avut loc in anul 343. Dionysus de Lychinos, episcopul orasului, este unul dintre semnatari. In anul 526, norocul orasului Lychnidos se schimba dupa ce este devastat in urma unui cutremur puternic. Sursele istorice au inregistrat un numar mare de victime umane, insa intamplarea face ca aceasta sa fie si ultima data cand asezarea este pomenita sub aceasta denumire. Urmeaza reconstructia, invazia slavilor in Imperiul Bizantin si implicit a asezarii, care devine Ohrid.

Citadela Sfantului Clement

In 886, un calugar grec, care avea sa ramana in istorie Sfantul Clement, se stabileste in oras. Este urmat, sapte ani mai tarziu, de catre Sfantul Naum, fost elev al promotorilor alfabetului chirilic, Chiril si Metod. Acestia fondeaza o manastire, in scopul de a propovadui invatura in randul celor putini si alesi. Mult mai tarziu, la sfarsitul secolului XIV, influenta slava este inlocuita de cea turceasca. Data exacta la care orasul a cazut in mana turcilor nu este cunoscuta cu exactitate, insa o inscriptie identificata pe o biserica mentioneaza anul 1408, in vreme ce cronicarii turci vorbesc de 1395. Un recensamant efectuat de catre adminstratia turca in 1582 arata ca municipalitatea Ohrid era formata din 88 de sate si numara 13.592 de locuitori, ceea ce se traduce printr-o densitate ridicata. In secolul al XVII-lea, scriitorul si calatorul turc Evliya Celebi atribuia orasului Ohrid 17 lacasuri de cult musulmane, sapte scoli primare, 77 de bai si trei cantine publice. De asemenea, orasul se lauda cu peste 150 de magazine, trei taverne, trei hanuri si sapte cafenele.

In prima jumatate a secolului XIX, localitatea a suferit o dezvoltare rapida a nationalismului macedonean. Tot atunci, scriitorii consacrati incep sa publice mai multe lucrari in limba natala, macedoneana. In 1903 au loc primele miscari revolutionare pentru independenta Macedoniei, insa aceasta sfarseste prin a fi impartita intre Grecia, Bulgaria si Serbia. Orasul este obiect de disputa in timpul celor doua razboie mondiale, cand castigatorii taiau si modificau harta politica a Europei dupa bunul plac. Eliberarea orasului, petrecuta in 15 octombrie 1944, se datoreaza comunistilor, iar Ohrid face parte din acest moment din Republica Socialista Macedonia, prima recunoastere a poporului macedonean slav. In prima jumatate a secolului XX, orasul devine un mare centru turistic, multumita comorilor sale culturale si naturale. Printre ele, parcul national Galicica, creat in 1958. Din anul 1979 face parte din Patrimoniul Mondial al Umanitatii.

Turul orasului

Partea veche a Ohridului este dominata de impozanta fortareata Samuel, se inalta semet pe una dintre cele doua coline ale orasului. Zidul, cu o lungime de trei kilometri, avea in trecut trei porti mari, dintre care numai una, denumita Poarta Inalta, a rezistat pana in timpurile moderne. Mentionata pentru prima data in 209, fortareata adapostea numeroase constructii, printre care magazii si rezervoare, care aveau un rol imporant in ceea ce priveste aprovizionarea orasului. Dupa invazia turca din secolul XV, locuitorii au parasit progresiv fortareata pentru a se instala in zona de campie. Silueta orasului vechi, taiat de stradute mici si intortocheate se mai pastreaza inca in zilele prezente. Aici mai pot fi admirate mostre de arhitectura urbana datand din secolele XVII, XVIII si XIX. Zugravite in alb, casele au fost construite in asa fel incat sa nu obstructioneze lumina solara sau agreabila vedere catre lac. In apropierea Portii Inalte, pe vremuri se afla Teatrul Antic, construit de greci si transformat in arena de catre romani. Acesta a fost distrus in mare parte in timpul cutremurului, iar basoreliefurile si alte materiale de constructie au fost folosite la ridicarea monumentelor ce le-au urmat. In partea de vest se gaseste manastirea Sfantul Pantelimon si biserica Plaochnik.

Biserica Sfantului Clement a fost construita in 2002, in jurul unui fost atrium roman si a vestigiilor manastirii stravechi. Cel mai important punct de atractie este chiar mormantul Sfantului Clement. Nu departe de acesta, se afla ruinele unei vaste bazilici din secolul V, care pastreaza imense fresce ce reproduc episoade din istoria locului. Pe un promotoriu al lacului, in extremitatea vestica a vechiului oras, este construita biserica Sfantul Ioan de Kaneo, care dateaza din secolul XIII. Catedrala Sfanta Sofia este situata in partea de jos a orasului. Aici s-a aflat in perioada Evului Mediu resedinta arhiepiscopului de Orhid. Construit in secolul XI, lacasul a beneficiat de diverse restaurari, adaugiri si imbunatatiri de-a lungul timpului, dar a trecut si prin bizare transformari. Printre altele, si-a schimbat chiar si confesiunea, deoarece dupa ocupatia turca, catedrala s-a transformat in moschee. Dupa revenirea la putere a ortodoxismului, lacasul de cult a revenit la crestinism, fiind restaurat in 1912 si in 1950. Desi lacasurile de cult reprezinta doar un aspect al orasului Ohrid, diversitatea, arhitectura si povestile acestora, fac ca fiecare vizita sa merite tot efortul. Si nu, aici nu e valabila zicala conform careia „Daca ai vazut una, le-ai vazut pe toate”.

Trecem de la religie catre istorie, inca ancorati in trecut, si mergem la Muzeul din Ohrid, unul dintre cele mai vechi muzee din lume. Instalat, in prezent, in casa Robev, edificiu caracteristic secolului XIX, muzeul a fost fondat in 1516. Colectiile sale numara obiecte si artefacte pretioase, descoperite in siturile arheologice din oras si imprejurimi. Multe dintre acestea dateaza din perioada neolitica. Daca vreti sa imbinati frumosul cu utilul, aveti ocazia de a face o plimbare in natura si de a admira in acelasi timp opere de arta timpurie, vizitand micile capele rupestre ridicate in munti. Cea mai cunoscuta dintre ele este capela Sfantul Erasm, ale carei fresce dateaza din secolul XIII. Daca doriti o iesire din contextul istoric si o revenire in cotidian, puteti vizita parcul national Galicica, care se va arata o experienta de neuitat intr-un cadru exceptional datorat in totalitate florei si faunei. Mai multe informatii despre parc gasiti aici.
Daca alegeti perioada iulie – august pentru a vizita Macedonia si in mod special orasul Ohrid, veti avea ocazia de a lua parte la manifestarile artistice care au loc in fiecare vara. Mai multe detalii despre acest eveniment cultural gasiti aici.

Info util

Cum ajungem
In Orhid se ajunge cel mai repede cu avionul. Acest mijloc de transport este in acelasi timp si cel mai sigur. Un mic aeroport se afla la 7 kilometri de Orhid, construit special in scopuri turistice. Mai multe informatii despre aeroport, curse si program aici. Acesta face legatura cu Scopje, Belgrad, Ljubljana, Zurich si Viena. Costul unui taxi de la aeroport pana in Ohrid este de 250 dinari macedoneni MKD (1 euro = 64 MKD). Daca mergeti cu avionul pana la Scopje (mai multe informatii aici ), puteti lua unul dintre cele 10 autobuze zilnice care fac legatura intre capitala si Ohrid (167 kilometri), contra unei sume de 380 MKD. Pretul unui bilet de avion pe ruta Bucuresti-Scopje variaza intre 150 de euro si 363 de euro dus-intors, fara taxe de aeroport. Nici cu masina drumul nu este prea lung, insa poate fi mai aventuros. Autostrada E852 face legatura intre Ohrid, Tirana, capitala Albaniei si Bucuresti.

Unde dormim
Preturile la cazare variaza intre 32 euro de persoana pe noapte, in cazul apartamentelor private, si 150 de euro pe noapte in cazul hotelurilor. Pentru o prezentare detaliata a ofertelor de cazare din Ohrid apasati aici.

Facts

Intre Macedonia si tara vecina, Grecia, exista un conflict care dureaza de multa vreme si care nu pare sa-si gasesca rezolvarea prea curand. Neintelegerea porneste de la numele tarii, care este identic cu cel al unei regiuni intinse din Grecia. Dupa impartirea Iugoslaviei, denumirea oficiala impusa Macedoniei a fost de F.Y.R.O.M. (Former Yugoslav Republic of Macedonia), insa disputa asupra denumirii corecte din punct de vedere geografic, istoric si etic nu pare sa se apropie de o solutie multumitoare pentru ambele parti.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase