Prima pagină Travelling

Ghetarul de pe Whistler, ultima destinatie

Silviu Leahu 01.19.2007 | ● Vizualizări: 37
Ghetarul de pe Whistler, ultima destinatie     Ghetarul de pe Whistler, ultima destinatie + zoom
Galerie foto (1)

Am cautat o statiune unde, iarna, sa poti face tot ce iti trece prin cap si se pare ca am gasit-o in Canada, pe buza unui munte de gheata. Pregatiti-va snowmobilul, elicopterul si snowboardul, fara a neglija schiurile sau pioletii de alpinist: aventura pe care v-o propun este mult mai complexa decat va imaginati, insa, la final, oricine isi va putea reface fortele intr-o baie de aburi.

La patru ore nord de Seattle sau la doua ore – pe Sea to Sky Highway – de Vancouver, valea Whistler din Columbia Britanica este una dintre cele mai ispititoare zone pentru turistul amator de sporturi extreme de iarna, gratie versantilor muntilor Whistler si Blackcomb, dar si ghetarului de aici.

Ca un omagiu adus complexitatii ei exceptionale si calitatii suprafetei uriase – in jur de 28,3 kilometri patrati –, pe care se pot practica schiul, snowboardingul, skeletonul (sanie, in termeni de competitie), snowmobilingul si toate celelalte sporturi din aceasta arie de interes, statiunea a fost declarata numarul 1 de catre cele mai mari trei publicatii de specialitate nord-americane, ca si de editia japoneza a Blue Guide Ski Magazine.

Acordarea acestor titluri este cat se poate de fireasca: aici exista peste 200 de partii marcate pentru schi alpin, 28 de kilometri de trasee pentru schi fond, 12 caldari glaciare si 3 ghetari, 27 telescaune si telecabine, 11 telescaune express, plus faimoasa Blackcomb Excalibur Gondola Combined, cu cele 30 de schi-lifturi ale sale – sistem considerat drept cel mai performant din lume la ora actuala.

Pentru cei care n-au rabdare sa ajunga spre varfuri prin metodele clasice, o companie de elicoptere isi ofera, de asemenea, serviciile, fapt ce faciliteaza practicarea helischiului, a helisnowboardingului ori, dupa caz, organizarea unui pranz de pomina la altitudine (helipicnic).

Dar lucrurile nu se opresc aici, fiindca in valea Whistler te poti deplasa si cu sanii trase de cai ori de caini din rasele Husky sau Malamut, cu snowmobilul ori cu versiunea sa mai usoara, snowbike-ul, ba chiar pe propriile picioare dublate de niste minischiuri (mai degraba laboaie de Yeti). Aceasta ultima modalitate de deplasare are, mai nou, si un nume – snowshoeing, adica un fel de jogging mai potolit, dar pe zapada.

Nici macar pescarii nu se pot considera in vacanta in aceasta regiune. O partida de pescuit de o jumatate de zi costa de la 200 USD in sus (permisul – 20 USD, plus ghidul, transportul, inchirierea echipamentului, momelile etc.), insa toti cei care s-au aventurat in cautarea torentelor alpine sau a lacurilor glaciare, pentru a pescui atat la nada vie cat si la „musca“, spun ca pastravii si celelalte salmonide de aici merita toti banii.

Turistilor responsabili sau, poate, celor care nu vad in practicile masochiste nimic rau li se ofera, in schimb, pe gratis tururi in cautarea avalanselor si lectii despre cele mai eficiente metode de reactie in eventualitatea producerii unui asemenea eveniment. Organizatorii, Whistler Blackcomb Ski Patrol si Whistler Sports Injury Program, te invata tot ceea ce trebuie sa faci in cazul in care un munte de zapada se pravale deloc din intamplare peste tine…

Nu a fost neglijata nici o alta categorie semnificativa de oameni care gasesc in propria suferinta un mod de a-si procura placere, anume cei ce vor sa se casatoreasca atunci cand se afla in vacanta. E suficient sa ai 19 ani, 100 de dolari canadieni si rabdare cale de vreo 20 de minute, pana ce ti se emite o Marriage License valabila o zi. Nu se cer teste de sange si se pot asigura ritualuri religioase conform preceptelor a circa 20 de confesiuni.

Daca esti, insa, logodit pe viata cu unul dintre sporturile care se desfasoara pe zapada, poti fii sigur ca, la Whistler, te afli intotdeauna in luna de miere.

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI