Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif. Un nou studiu realizat de cercetătorii de la University of Adelaide (Australia) a descoperit că acidificarea oceanelor, care reduce complexitatea habitatelor de recif, determină peștii care trăiesc acolo să formeze bancuri mai mici, oferindu-le astfel o protecție socială mai slabă.

„Dacă observi suficient timp un recif, îți dai seama că peștii nu sunt aproape niciodată singuri. Se deplasează în grupuri, se hrănesc în grupuri și reacționează la pericol ca un grup. Pentru peștii mici de recif, apartenența la un banc reprezintă o strategie de supraviețuire, mai mulți ochi pot detecta mai repede prădătorii, iar un număr mai mare de indivizi reduce șansa ca un anumit pește să devină victima atacului”, a explicat autorul principal al studiului, Angus Mitchell.

• Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
• Cercetătorii au detectat o structură uriașă care alimentează viitorul fenomen El Niño

Studiul coordonat de Mitchell a arătat că dimensiunea bancului influențează atât comportamentul colectiv, cât și pe cel individual al peștilor.

„Peștii care trăiesc în grupuri mai numeroase tind să fie mai curajoși, deoarece se hrănesc mai eficient, petrec mai mult timp în zone deschise și se ascund mai rar”, a declarat Mitchell.

Cercetarea a fost publicată în revista Journal of Animal Ecology.

Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif. Care este mecanismul?

Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif. Un aspect important al studiului este faptul că aceste schimbări de comportament nu au fost cauzate direct de temperaturile mai ridicate sau de scăderea pH-ului apei.

„Efectele directe ale încălzirii, acidificării și stresului provocat de valurile de căldură asupra comportamentului individual al peștilor au fost, în general, minime. Pe toate tipurile de recif, chiar și în timpul unui val de căldură, peștii s-au comportat aproape la fel. Au continuat să se hrănească și nu au devenit brusc mai activi”, a explicat coordonatorul proiectului, Ivan Nagelkerken.

Mitchell a subliniat că, deși studiile privind efectele directe ale schimbărilor climatice asupra mediului sunt esențiale, este important să fie analizat și contextul mai larg în care se produc acestea.

„În lumea reală, peștii nu experimentează schimbările climatice în mod izolat; ei trăiesc ca membri ai unor comunități, influențați de habitatul din jur și de ceilalți indivizi alături de care conviețuiesc. Rezultatele noastre sugerează că, chiar și atunci când peștii par să-i facă față stresului climatic din punct de vedere comportamental, structurile sociale care le susțin comportamentul se pot destrăma treptat, fără să fie imediat evident”, a spus cercetătorul, citat de EurekAlert.

Ce se va întâmpla pe viitor?

Acidificarea oceanelor, alimentată de schimbările climatice, provoacă deja o reducere a complexității recifelor la nivel global.

Profesorul Nagelkerken și echipa sa au reușit să estimeze impactul viitoarelor niveluri de acidificare asupra peștilor de recif analizând zone unde procesele naturale cresc aciditatea apei la nivel local.

„Recifele pe care le studiem în Japonia sunt neobișnuite deoarece se află în apropierea unor izvoare vulcanice submarine de CO2, care creează condiții similare celor estimate pentru oceanele viitorului. Unele recife se află în ape cu o chimie comparabilă cu cea actuală, altele sunt mai calde, iar unele se confruntă simultan cu temperaturi ridicate și aciditate crescută. Aceste analogii climatice naturale ne-au permis să investigăm întrebări ecologice reale într-un mediu autentic”, a explicat Nagelkerken.

Vă recomandăm să citiți și:

Ceața este plină de viață, iar aceasta este o veste bună

O plantă considerată dispărută de 60 de ani a reapărut brusc

Ceva ciudat se întâmplă cu animalele care trăiesc în orașe, arată un studiu global

15 superputeri reale ale albinelor pe care oamenii de știință încă le studiază