Crimeea, perla Coroanei

Genovezi
Expansiunea genoveza in nordul Marii Negre dateaza din secolul al XIII-lea si este strans legata de rutele maritime comerciale si de cresterea importantei Drumului Matasii. Mai multe generatii de genovezi au crescut in Crimeea si nu au reusit sa-si mai vada niciodata locurile de bastina: dupa caderea Constantinopolului si taierea caii de intoarcere spre Marea Mediterana, acestia au fost siliti fie sa se apere de invazia musulmana, in cetatile de la Feodosia si Sudak, fie sa se retraga in munti.

De la ei, localnicii au invatat cultivarea vitei-de-vie si producerea vinului. De-a lungul secolelor urmatoare, genovezii supravietuitori au fost asimilati de catre populatia turco-tatara majoritara.

Greci
In urma cu 2.500 de ani, la fel ca in Dobrogea, grecii au fondat asezari si la nord de Marea Neagra. Profitand de experienta colonistilor eleni, localnicii (descendenti ai civilizatiilor scitica si taurica) s-au familiarizat cu comertul, cu mestesugurile si cu artele.

Cele mai importante orase intemeiate de  greci au fost Panticapaeum (actuala localitate Kersh, situata in partea de est a Crimeii), Kerkinitida (Evpatoria) si Chersones (Sevastopol). Aceste orase reuneau case, temple, teatre si gimnazii- primele forme de invatamant atestate documentar in peninsula. Cel mai bine conservat sit arheologic "cel de la Chersones" impresioneaza prin complexitatea urbanistica pe care o dezvaluie, de la agora si temple, la ziduri de aparare si la amfiteatrul restaurat, care astazi gazduieste manifestari culturale pentru turisti.

Aflate la marginea orasului Sevastopol, pe o plaja stancoasa, ruinele cetatii grecesti capata un farmec aparte in lumina apusului si reprezinta unul dintre obiectivele pe care nu trebuie sa le rateze nici un vizitator al Crimeii.

Situata la nici 800 de kilometri de granita estica a Romaniei, Crimeea se cere descoperita cu masina: libertatea de miscare este mai mult decat necesara intr-un tinut in care formele de relief se succed cu repeziciune.

Fie ca te afli in cautarea unui loc de vacanta (de lux sau rustica) la malul marii, fie ca vrei sa frunzaresti pagini de mare istorie, Crimeea le are pe toate. Si chiar mai mult.

Nici nu este de mirare ca de-a lungul timpului peninsula a fascinat o sumedenie de popoare, devenind, inca din timpuri stravechi, o raspantie de culturi. Populatii indigene antice, precum cea a taurilor sau a scitilor, s-au amestecat cu colonistii greci, romani si armeni, iar cuceririle turco-tatare si slave au adaugat locului un plus de dramatism si de exotism. Specialistii estimeaza ca in Crimeea exista peste 12.000 de vestigii istorice, culturale si arhitectonice- ruine antice grecesti, situri medievale genoveze, armene, bizantine, tatare, palate rusesti ale epocii moderne, toate intr-un cadru natural de invidiat.

Litoralul rivalizeaza in frumusete cu vestita Coasta de Azur si cu Riviera spaniola. In vestul peninsulei, se intind plaje largi, cu nisipul incredibil de fin, in timp ce, la sud si la est, faleze inalte sustin uimitoare bijuterii arhitectonice. Cu cat inaintezi spre centrul peninsulei, cu atat relieful devine mai inalt, mai stancos si mai arid; cascadele si canioanele din munti ofera cadrul ideal pentru petrecerea unor vacante active si pentru practicarea de sporturi extreme.

In timp ce nordul este o mare campie producatoare de cereale (in secolul VII i.Hr. colonistii greci au transformat peninsula in granarul Eladei), regiunea de contact dintre munti si mare gazduieste culturi de vita-de-vie terasate, din recoltele carora se obtin celebrele vinuri de Massandra si Inkerman.

Un loc de popas
Orice drum inspre Crimeea incepe si se termina la Odesa, al doilea oras ca importanta din Ucraina si un binemeritat popas pentru orice calator. De aici, drumul acompaniaza coasta, traverseaza Niprul si ajunge, dupa cateva ore de mers cu masina, la granita cu "Republica Autonoma Crimeea", dupa cum avertizeaza panourile imense de langa postul de militie instalat acolo. Denumirea a aparut si a disparut de pe harta Ucrainei si a Uniunii Sovietice de mai multe ori in ultima suta de ani.