Primul roman pe Manaslu

25 aprilie, marti
Denis si Serghei, care au prins ziua cu vreme buna intr-o tabara superioara, au reusit azi sa atinga varful. Eu sunt in C2, dupa o ascensiune direct din BC. Inaki si apoi Romeo au ajuns si ei aici. Fulguieste.

27 aprilie, joi
Azi ne odihnim in BC, dupa ce ieri am coborat din C2 din cauza ninsorilor abundente. Au loc felicitarile, masa si dansul in onoarea excelentei performante a lui Denis si Serghei.

• Aşezările de la capătul lumii
• TOP 10 locuri cu reputatie paranormala

2 mai, marti
Pe 28 aprilie seara, la C2 superioara (6.800 m), data fiind vremea favorabila, Iñaki a hotarat ca la 1 noaptea vom porni spre varf. Ne trezim la 12. Plecam. E mult prea intuneric si frig, dar inaintam. La 04.30 apare prima geana de lumina. Traversam o panta inghetata, destul de expusa. Un pas gresit si alunecarea s-ar opri 3.000 m mai jos.

La 05.00, ajungem pe platoul de la 7.400 m. Am incercat sa impart in bucatele mici ceva prea mare pentru puterea si vointa mea. Si, incet-incet, am mai avansat cu un platou si s-a facut ora opt. Viteza a fost destul de buna, dar energia e pe sfarsite. Nu mai vad bine si nu-mi pot tine ochii deschisi. Ma ghemuiesc pe o mica limba de zapada si adorm subit, cu ochelarii pe fata, coltarii infipti in zapada si pioletul in mana. Cel mai profund somn incercat vreodata. Si, probabil, cel mai aproape de lumea cealalta…

Ma striga Inaki. Am dormit 20 de minute, dar ma simt mult mai bine si incep sa urc din nou. Ajung pe varf, langa Jorge, zic "Hello!" si ma las in genunchi. La propriu si la figurat. Curios, asa am finalizat si pe K2, tot in genunchi. Oare eu si muntele ne-am supus de fapt unul pe altul?

Manaslu (cunoscut si drept Kutang) din masivul Gurkha, muntii Himalaya (partea nepaleza), este, ca inaltime, al optulea varf al planetei (8.163 m). Culmile alungite si vaile pline de ghetari ale masivului fac urcusul accesibil din aproape toate directiile, insa, pe masura ce te apropii de varful sau darz si abrupt, ascensiunea devine o experienta rezervata doar alpinistilor initiati. Numele Manaslu este un derivat al termenului sanscrit Manasa, care, in limba romana, se talmaceste prin Muntele Spiritului.

Primii oameni care au reusit sa ajunga pe varful acestui colos au fost japonezii Yuko Maki & Tashio Imanishi si nepalezul Gyalzen Norbu. Evenimentul a avut loc la 9 mai 1956. Din 1971, muntele a fost "atacat" anual de echipe din diverse tari, insa nu multi au fost aceia care l-au si cucerit.

Cel mai scump tribut i s-a platit Muntelui Spiritului pe 10 aprilie 1972, cand o echipa coreeana compusa din 6 alpinisti si 10 serpasi a fost inghitita de o avalansa pe versantul nordic, la altitudinea de 6.950 m. Trei ani mai tarziu, pe 4 mai 1974, o echipa japoneza compusa numai din femei a ajuns cu bine in varf, stabilind un record mondial- au fost primele femei care au facut un optmiar (adica au urcat pe un varf mai inalt de 8.000 de metri).

Anterior anului 2006, ultima expeditie incununata de succes a fost cea a polonezului Piotr Pustelnik (17 mai 2003). La inceputul acestui an, alpinistul spaniol Inaki Ochoa i-a adresat timisoreanului Horia Colibasanu invitatia de a i se alatura in tentativa de a cuceri Manaslu. In 2004, cei doi reusisera sa ajunga pe varful celui mai dificil optmiar din lume, K2 (8.611 m). Pe 29 aprilie 2006, la ora 11.30, romanul si spaniolii Iñaki si Jorge isi faceau fericiti poze la 8.163 inaltime. Pe Muntele Spiritului.