Descoperirile din Nazaret ar putea confirma unele detalii din poveştile biblice

Nazaretul este cunoscut de către publicul larg ca oraşul în care Iisus Hristos şi-a petrecut copilăria, iar o serie de descoperiri arheologice dezvăluie mai multe detalii despre acest oraş în timpurile biblice, notează Live Science.

Un studiu recent efectuat pe diferitele structuri arhitectonice şi pe artefactele recuperate din Nazaret sugerează faptul că locuitorii acestui oraş au respins în mod categoric cultura materială şi spirituală a Imperiului Roman, ceea ce a dus chiar şi la o revoltă în anul 70 al erei noastre. Cercetătorii subliniază faptul că Nazaretul se afla într-un contrast clar faţă de oraşul vecin Sepphoris, care, conform descoperirilor arheologice, îmbrăţişase cultura romană.

• Max Born, părintele mecanicii cuantice. Câștigător al Premiului Nobel pentru Fizică
• Piotr Ilici Ceaikovski, cel mai popular compozitor rus din istorie. Autorul operelor „Frumoasa din pădurea adormită”…

„Separarea culturală poate să fi creat ceea ce era, de fapt, o barieră invizibilă între Nazareth şi Sepphoris”, explică Ken Dark, directorul Nazareth Archaeological Project în cartea sa Roman-Period and Byzantine Nazareth and Its Hinterland (Routledge, 2020).

Diferenţele dintre cele două oraşe sunt şi mai uşor de identificat atunci când analizăm revolta antiromană din anul 70, atunci când locuitorii din Nazaret se refugiau în peşteri. În contrast, monedele bătute în Sepphoris în acea perioadă arată că era un „oraş al păcii”.

Dovezile arheologice arată că aşezările din jurul oraşului Sepphoris par a fi adoptat într-o mai mică sau mai mare măsură cultura materială romană, locuitorii acestora folosind vase din calcar de provenienţă romană care se încadrau în limitele impuse de standardele religioase. Alte dovezi arheologice sugerează că locuitorii din Sepphoris foloseau deşeurile umane ca îngrăşământ, practică interzisă de unele interpretări ale mozaismului şi pe care locuitorii din Nazaret au respins-o.

Un aspect important pe care arheologii îl subliniază este cel legat de practicile funerare, nazaritenii preferând să îşi îngroape rudele în morminte numite „kokhim”. Aceste morminte erau săpate în stâncă care erau închise cu o piatră mare; fiind sub acest aspect asemănătoare cu cel în care a fost aşezat Iisus Hristos, conform evangheliilor.

Oamenii de ştiinţă subliniază un fapt care este prezentat şi în evanghelii: învăţăturile lui Iisus nu au fost bine primite în oraşul natal, iar asta ar putea fi pusă pe respingerea a tot ceea ce putea avea legătură cu Imperiul Roman. „Mesajul atotcuprinzător de mântuire prezentat de Iisus ar putea fi, de asemenea, controversat pentru localnicii care ar fi putut căuta să creeze o barieră culturală între ei şi romani”, explică Dark.

Citeşte şi: