Ce se întâmplă cu salariile la nivel global?

Salariile oamenilor se micșorează în raport cu prețurile într-un număr tot mai mare de țări bogate, pe măsură ce șocul energetic declanșat de războiul din Iran sufocă o redresare incipientă a salariilor reale, anunță Financial Times.

Presiunea asupra consumatorilor din Marea Britanie, SUA și din alte părți ale lumii vine în contextul în care aceștia se confruntă cu creșteri bruște ale prețurilor la benzină și bilete de avion, declanșate de închiderea Strâmtorii Ormuz.

Inflația crește, veniturile oamenilor nu fac față

Inflația din SUA a crescut la 3,8% anual în aprilie, în timp ce câștigurile orare medii au crescut cu 3,6% pe parcursul anului, ceea ce înseamnă că prețurile au crescut mai rapid decât câștigurile pentru prima dată în doi ani.

„Războiul zdruncină lanțurile de aprovizionare și va împinge prețurile mai sus decât înainte, chiar dacă strâmtoarea s-ar deschide mâine”, a declarat Diane Swonk, economist-șef la KPMG US. Lucrătorii din Marea Britanie se confruntă cu o situație similară.

Câștigurile medii au crescut într-un ritm anual de doar 0,1% în termeni reali în cele trei luni până în martie, excluzând bonusurile, și sunt așteptate să scadă complet pe măsură ce inflația crește în lunile următoare, pe fondul unor angajări foarte slabe.

Șoc și în zona euro. Creștere reală aproape de zero

În zona euro, șocul energetic reprezintă un nou regres pentru lucrătorii care abia își recuperaseră terenul pierdut în șocul inflaționist din 2022.

Impactul asupra salariilor reale vine în contextul în care eforturile diplomatice de a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu s-au intensificat în ultimele zile.

Luni, principalii negociatori ai Iranului au călătorit la Doha, în timp ce mediatorii au insistat să stabilească detaliile finale ale unui acord de pace care ar implica redeschiderea treptată a strâmtorii.

Claus Vistesen, de la firma de consultanță Pantheon Macroeconomics, a declarat că se așteaptă ca creșterea salariilor reale să fie aproape de zero în întreaga zonă euro în 2026. El a spus că aceasta ar putea fi deja „profund negativă” în țări precum Franța, care nu au spațiu fiscal pentru a proteja consumatorii.

Îngrijorări din ce în ce mai mari

Presiunea asupra oamenilor care muncesc generează două îngrijorări separate pentru factorii de decizie. Una este că gospodăriile își vor limita cheltuielile, agravând impactul războiului asupra creșterii economice și forțând companiile să reducă locuri de muncă pe măsură ce cererea încetinește.

Cealaltă posibilitate este ca muncitorii să reușească să majoreze salariile, alimentând inflația persistentă chiar și după ce prețurile la energie scad.

Michael Feroli, economist-șef american la JPMorgan, a declarat că scăderea salariilor reale este „în totalitate legată de conflictul din Orientul Mijlociu”, așa că, dacă Strâmtoarea Ormuz se redeschide și prețurile la energie scad, „mă aștept ca salariile reale să înceapă să crească din nou”.

Însă Swonk a spus că inflația ridicată „va reduce marjele de profit și va afecta angajările”, adăugând: „În acest fel, episoadele persistente de inflație devin o problemă a pieței muncii”.

Probleme și în Marea Britanie

În Regatul Unit, lucrătorii și-au pierdut deja puterea de negociere la începutul conflictului, șomajul crescând și locurile de muncă vacante la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani.

Sprijinul pentru finanțele familiilor anunțat de guvernul britanic săptămâna trecută – sub forma reducerilor de TVA pentru excursiile de vară și mesele în oraș și a unei creșteri amânate a accizei la combustibil – „nu a fost complet nesemnificativ”, dar nu ar împiedica țara să se confrunte cu a patra perioadă de scădere a salariilor reale din 2008, a declarat James Smith, economist-șef la think-tank-ul Resolution Foundation.

În zona euro, remunerația pe angajat a crescut cu aproape 2% în 2025, în timp ce șomajul s-a situat aproape de minimele record.

Însă o măsură a salariilor negociate, urmărită de BCE , sugerează că sindicatele se luptă să obțină condiții atât de generoase în acest an, în timp ce lucrătorii devin tot mai îngrijorați de siguranța locului de muncă.

Franța, în dificultate. Lovitură puternică, redresare lentă

Vistesen, de la Pantheon Economics, a declarat că Franța se confruntă cu o perspectivă deosebit de dificilă.

„Franța nu reduce taxele pentru că nu și le permite… Consumatorii francezi chiar o iau la rost”, a spus el. El a făcut o comparație între situația lor și cea a consumatorilor din Germania, unde lucrătorii se află într-o poziție slabă pentru a negocia salarii mai mari, dar vor fi parțial protejați de cele mai imediate creșteri de prețuri prin reducerea accizelor la combustibil.

Simon Wells, economist-șef european la HSBC, a declarat că lucrătorii din unele țări europene sunt mai bine protejați de creșterea prețurilor decât omologii lor americani – menționând indexarea salariilor, rezervele mai mari de economii și sprijinul fiscal generos oferit în special în Spania. Andrew Kenningham, economist-șef pentru Europa la firma de consultanță Capital Economics, a declarat că, deși impactul războiului din Iran a rămas mult mai mic decât șocul energetic din 2022, acum pare din ce în ce mai probabil ca economia zonei euro să intre într-o recesiune ușoară.

„Cu cât lovitura adusă economiei este mai mare, cu atât redresarea salariilor reale este mai lentă”, a adăugat el.