Prima pagină Maratoanele Descopera Descopera Alba

Misterioşi şi spectaculoşi: Munţii Şureanu din Judeţul Alba

Nicu Pârlog | 08.06.2014 | ● Vizualizări: 4930
Peisaj caracteristic din Munţii Şureanu     Sursa foto: Shutterstock + zoom
Galerie foto (7)

Situaţi la limita a trei judeţe, Munţii Şureanu se numără din fericire printre masivele muntoase din România care au avut mai puţin de suferit de pe urma activităţilor omeneşti. Sălbatici şi pitoreşti fără a fi abrupţi şi greu de parcurs, aceşti munşi adăpostesc încă un cadru natural sublim, cu păduri parcă nesfârşite în care trăiesc numeroase specii de animale. Bogăţiile naturale şi culturale ale Munţilor Şureanu îi recomandă deci, ca pe o destinaţie ideală pentru drumeţii montane într-un cadru aparte, pentru toţi turiştii care vor să descopere unii dintre cei mai frumoşi munţi din judeţul Alba şi nu numai!

 
 
Un cadru natural de excepţie
 
 
Din punct de vedere orientativ, Munţii Şureanu prezintă două mari subdiviziuni, anume Munţii Sebeşului spre est şi Munţii Orăştiei spre vest.
Geografic vorbind, ei fac parte din grupa mai mare a Munţilor Şureanu-Parâng-Lotrului, una dintre cele mai mari grupe din întregul lanţ al Carpaţilor Meridionali. Munţii Şureanu sunt relativi medii şi mici ca înălţime (altitudinea maximă atinge 2.130 metri pe Vârfu lui Pătru), dar au în schimb o suprafaţă relativ întinsă (1.585 kilometri pătraţi) comparativ cu alte masive muntoase din România.
 
Apus de soare în Munţii Şureanu    Sursa foto: Shutterstock
 
Nu sunt foarte abrupţi sau prăpăstioşi, dar au inclusiv pajişti alpine. Sunt încadraţi pe latura nordică de Dealurile Orăştiei, o zonă de podiş între localităţile Călan şi Sebeş. Râul Sebeş îi desparte de Munţii Cindrel din judeţul Sibiu, iar pârâul Tărtărău îi desparte de Munţii Lotrului din judeţul Vâlcea. Pe partea vestică, Munţii Şureanu sunt delimitaţi de Depresiunea Haţegului, iar pe partea estică sunt delimitaţi de Depresiunea Petroşani şi răul Jiu. La sudul Munţilor Şureanu găsim Munţii Parâng.
 
Din punct de vedere geologic, Munţii Şureanu sunt compuşi în mare parte din şisturi cristaline suprapuse peste roci de granti şi gneiss. În sud-vestul munţilor nu mai găsim astfel de roci dure, ci roci mai moi din grupa calcarelor jurasice. Calcarele din Şureanu sunt modelate de Natură şi formează zone carstice cu peşteri, chei, piscuri, ravene.
 
Panorama în Munţii Şureanu    Sursa foto: Shutterstock
 
Munţii Şureanu au şi o mică zonă glaciară, cu microrelief specific, puternic modificat de deplasarea sau stagnarea gheţarilor alpini. Zona glaciară a Munţilor Şureanu este situată între culmile Şureanu şi Cârpa. În văile săpate de gheţari de-a lungul mileniilor s-au format şi cele trei lacuri glaciare caracteristice acestui masiv muntos, anume Iezerul Şureanu, Iezerul Cârpa şi Iezeraşul Cârpa. Munţii Şureanu se bucură de o importantă reţea hidrologică, deci turiştii care îl vizitează au unde să găsească apă. Apropo de ele, apele din aceşti munţi sunt atât ape curgătoare de suprafaţă şi adâncime, cât şi lacuri naturale şi artificiale.
 
Cele mai importante cursuri de apă curgătoare de aici sunt Sebeşul, Râul Mare, Râul Mic, Cugirul, Pianu, Orăştie, Strei, Şipot, Şura Mare şi Ciclovina. În zona calcaroasă din sud-vest, există râuri subterane, undele mai lungi de 1 kilometru. Pentru a volaorifica potenţialul hidroenergetic al apelor de aici, oamenii au construit cinci lacuri de acumulare: Oaşa, Tău-Bistra, Obreja, Petreşti şi Canciu.
 
 
Raiul pădurilor şi vieţuitoarelor din Carpaţi
 
 
Cadrul natural al Munţilor Şureanu este unul dintre factorii care fac aceşti munţi atât de speciali. Pe verticala acestor munţi apar numeroase etaje de vegetaţie caracterizate de o mare varietate de specii.
Etajul alpin apare sub forma unor pajişti alpine pe care le întâlnim doar pe vârfurile cele mai înalte. 
Etajul subalpin este cuprins între altitudinea de 770-1.950 metri fiind reprezentat de jnepeni, ienuperi, smârdar, azalee pitică, afin şi merişor.
 
Coborând mai jos, ajungem la etajul brazilor şi molizilor, compus aici în Şureanu din molidişuri pure, şi specii precum bradul, zâmbrul, scoruşul de munte, socul şi paltinul de munte. În pajiştile din pădurile de conifere creşte măcrişul iepurelui, perişorul şi feriga. Etajul pădurilor de foioase este compus în principal din fag, alături de alte specii caracteristice precum gorunul. Între văile Strei şi Cugir cresc încă păduri de amestec între foioase şi răşinoase. Iar pădurile pure de foioase cresc îndeosebi în partea de nord-vest a Munţilor Şureanu.
 
Lacul Şureanu    Sursa foto: Shutterstock
 
De-a lungul râurilor care străbat pădurile de foioase cresc în special anini. În zona premontană dintre Săsciori, Laz şi Căpâlna se întâlnesc păduri unice compuse din amestecuri de pini şi salcâmi. În zonele reci şi umede se întâlnesc muşchi de turbă, iar ca specii endemice şi rare pentru Şureanu, aici cresc două specii de dediţei, crucea voinicului şi două specii de ghiocei. Din nefericire, în ultimele decenii, ciobanii în dorinţa lor de a obţine noi păşuni pentru turme aproape au exterminat jnepenii de aici, fie prin tăieri abuzive, fie prin incendieri. Astăzi cele mai mari jnepenişuri se întâlnesc pe versantul de deasupra Iezerului Şureanu.
 
Fauna este şi ea variată şi caracteristică Carpaţilor Meridionali. În etajul alpin se pot observa ciocârlii ureacheate, pasărea omătului, fâsa de munte, pietrarul, brumăriţa, şi mierla de piatră. Corbii sunt o prezenţă constantă şi rar se poate admira maiestuoasa acvilă de munte. Printe stânci trăiesc viperele comune, şopărlele de munte şi unele specii de fluturi.
 
În lacuri şi râuri trăiesc broaşte de munte, salamandre, tritoni, păstrăvi indigeni, lipani, moioaga, nisipariţa, zglăvocul.
Munţii Şureanu reprezintă un habitat perfect pentru lupi, urşi, mistreţi, vulpi, cerbi, căprior, veveriţe, jderi, râşi şi pisici sălbatice.
 
 
Oameni, tradiţii şi turism
 
 
Munţii Şureanu au fost locuiţi încă din perioada Paleoliticului, conform descoperirlor din peşterile Bordul Mare şi Ciclovina Uscată. În localităţi precum Turdaş, Tărtăria, Petreşti s-au descoperit vestigii neolitice. În epoca bronzului şi a fierului, când s-a cristalizat formarea poporului geto-dac, Muntele Şureanu era deja locuit de triburi importante care îşi ridicaseră aici cetăţi şi aşezări. După stăpânirea romană, Munţii Şureanu au intrat în componenţa voievodatului lui Litovoi.
 
În perioada medievală aici s-au ridicat cetăţi şi fortificaţii, precum şi lăcaşe de cult. Creşterea animalelor, în special a oilor are aici o tradiţie imemorială, fenomenul de transhumanţă putând fi observat şi în zilele noastre.
În Munţii Şureanu există nenumărate obiective turistice naturale precum chei, peşteri, canioane, locaţii perfecte pentru amatorii de alpinism şi speologie.
 
Lacul Şureanu    Dudeka06 CC BY-SA 3.0
 
Să nu uităm că Munţii Şureanu au fost unul dintre nucleele de dezvoltare a dacilor transilvani, iar după cucerirea romană, aizi a fost unul dintre nuclele puternice ale genezei poporului român. După apariţia creştinismului, deja foarte puternică aici încă din secolul trei, zona Şureanu avea să fie puternic influenţată de noua religie, iar în secolele următoare a devenit o regiune de referinţă a creştinismului ortodox în România.
 
Între alte obiective turistice care merită vizitate se remarcă Cheile Crivadiei, Cheile Băniţei-Dealu Bolii, Cheile Taiei şi Cheile Roşiei şi peşterile Ciclovina-Ponorici, Valea Stânii, Şura Mare şi Tecuri.
 
Peştera Bolii din Munţii Şureanu    Dudeka06 CC BY-SA 3.0
 
Din dorinţa de a proteja cadrul natural al Munţilor Şureanu, alături de dezvoltarea turismului în zonă, Consiliul Judeţean Alba a aprobat un proiect de hotărâre ce prevede un acord de parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara pentru depunerea şi implementarea proiectului intitulat „Alternative de dezvoltare durabilă în Munţii Şureanu – Focus pe Turism şi conservarea naturii”. Este vorba şi despre un studiu amănunţit despre potenţialul turistic al zonei, în colaborare cu parteneri din Elveţia.
 
Proiectul are în vedere şi înfinţarea unui sit complex în zona Frumoasa, sit care include un număr de 11 habitate de interes comunitar. Munţii Şureanu ne aşteaptă pe toţi să le descoperim tainele şi să le protejăm frumuseţile unice. 
 

Proiectul CITYLOGO, finanţat de către Comisia Europeană prin Programul URBACT II, în cadrul căruia Municipiul Alba Iulia este partener alături de alte oraşe europene (http://urbact.eu/fr/projects/metropolitan-governance/citylogo/homepage/)susţine evenimentul Alba sub lumini de Oscar,  organizat în premieră în Alba Iulia. Acesta reprezintă una din acţiunile  propuse de către Grupul Local de Sprijin al proiectului, din care fac parte mai mulţi factori interesaţi locali, printre care şi un fotograf şi un blogger. Printre obiectivele proiectului se numără şi creşterea vizibilităţii oraşului Alba Iulia la nivel naţional şi internaţional ca destinaţie atractivă pentru turişti şi investitori.