Femeia care a condus Egiptul ca un adevărat faraon. Ce au descoperit acum arheologii?

Cine a fost prima femeie rege din istorie? Noi cercetări digitale asupra unor sigilii vechi de 5.000 de ani din Egipt dezvăluie că Meretneith nu a fost doar o simplă regină, ci a condus ca un veritabil faraon, cu un mileniu înainte de Sobekneferu.

Numeroase femei au condus Egiptul Antic într-o formă sau alta de-a lungul istoriei sale pline de povești, ca să nu mai vorbim despre câteva prințese demne de filme de acțiune. Printre numele remarcabile se numără Hatshepsut, Nefertiti și Cleopatra – șapte Cleopatre, mai exact, potrivit Science Alert.

Căutând înapoi prin nisipul timpului, prima regină a Egiptului a fost Sobekneferu, care a domnit acum aproape 4.000 de ani. Sau cel puțin așa spune cronologia convențională.

Însă prima femeie suveran a Egiptului ar fi putut domni cu mai bine de un mileniu mai devreme, ceea ce ar face-o, potențial, cea mai veche din istoria înregistrată.

Numele ei era Meretneith, care înseamnă „iubită de Neith”, zeița războiului și a maternității – o combinație care are mai multă sau mai puțină logică cu cât te gândești mai mult la ea.

Acum, noi cercetări publicate în revista Prague Egyptological Studies dezvăluie dovezi ascunse anterior (la vedere) privind statutul de suveranitate al lui Meretneith și descriu domnia ei polivalentă, de câteva decenii, în detalii neexplorate până acum.

Cercetătorii au folosit o tehnică personalizată de imagistică digitală – izolând hieroglifele, inversând culorile și convertind imaginea într-o grafică vectorială de înalt contraste – pentru a revela numele lui Meretneith înscris pe „serekh-uri” sau sigilii regale.

Astfel de simboluri le erau acordate conducătorilor egipteni.

Serekh-urile împodobesc un set de 13 dopuri din noroi – dopuri folosite pentru a sigila vase de ceramică și alte recipiente – descoperite acum 80 de ani în necropola Saqqara, plină de mumii (interesant este că nu acesta este locul unde a fost îngropată Meretneith).

„În opinia noastră, rezultatul o identifică pe Meretneith cu marca primară a conducătorilor din această perioadă. Aceasta înseamnă că ea a fost cu adevărat un rege feminin (nu pur și simplu o regină, ci un echivalent real al unui conducător masculin, de unde și termenul de rege) în timpul Primei Dinastii și al doilea conducător feminin al Egiptului Antic al cărui nume a fost înregistrat în emblema regală serekh”, explică o cercetătoare.

Este o situație complicată și dezbătută. În ciuda faptului că numele ei apare în numeroase suporturi, inclusiv în morminte din ambele necropole regale de seamă din Abydos și Saqqara, statutul ei a rămas ambiguu și intens disputat.

Dar dovezi multiple susțin proeminența lui Meretneith, inclusiv mormântul ei regal de la Abydos, o „înmormântare neechivocă de conducător”, plină cu sute de vase mari de vin și aproape 50 de morminte și camere subsidiare, folosite pentru înhumarea servitorilor și a curtenilor.

Numele ei pare să fi fost înscris și pe o stelă funerară din piatră de dimensiuni monumentale, de tipul celor acordate conducătorilor – una dintr-o pereche recuperată din mormântul ei, deși a doua a fost prea deteriorată pentru ca inscripția să poată fi confirmată.

Pe parcursul unei cariere care s-ar fi putut întinde pe cel puțin 30 de ani de domnie într-o formă sau alta, cercetătorii sugerează că Meretneith și-a început traiectul politic ca co-regentă care a domnit alături de posibilul ei tată, Djer, al treilea rege al Egiptului, al cărui nume apare și pe dopurile de noroi cu serekh-uri.

Această concluzie se bazează pe o propunere anterioară conform căreia ea ar fi servit mai întâi ca prințesă moștenitoare sau moștenitor prezumtiv.

Mai târziu, Meretneith ar fi putut deveni regentă când fiul ei, Den, era minor.