Home » D:News » Cum arată echinocţiul de primăvară văzut din spaţiu?

Cum arată echinocţiul de primăvară văzut din spaţiu?

Cum arată echinocţiul de primăvară văzut din spaţiu?
Publicat: 21.03.2013
Anul acesta, echinocţiul de primpvară a avut loc la data de 20 martie; în vechile culturi ale omenirii, acest eveniment astronomic marca prima zi a primăverii. În acest moment al anului, lungimea nopţii este egală cu cea a zilei, iar cantitatea de energie solară care „cade” asupra Emisferei Nordice a planetei noastre este egală cu cea primită de Emisfera Sudică. Iată cum se vede din spaţiu acest eveniment astronomic anual.

Imaginea a fost publicată de National Oceanographic and Atmospheric Administration (NOAA) din SUA, fiind realizată de satelitul GOES-13.

În fotografie se pot vedea cele două emisfere ale Pământului luminate în mod egal. Deşi satelitul GOES are senzori care monitorizează activitatea Soarelui,  totuşi Soarele din fotografie a fost adăugat artificial, pentru o claritate mai bună a imaginii).

Pe măsură ce primăvara trece şi se apropie vara, Emisfera Nordică va primi mai multă lumină şi căldură de la Soare, creând astfel anotimpurile cu care ne-am obişnuit (vară în Emisfera Nordică, iarnă în cea Sudică).

Echinocţiul poate avea loc la date diferite de la un an la altul, între 19 şi 21 martie, şi la ore diferite.

Aceste variaţii au mai multe cauze:

în primul rând, anul nu are exact 365 de zile; astronomic vorbind, Pământul are nevoie de 365 de zile şi un sfert pentru a-şi parcurge orbita în jurul Soarelui. (Din acest motiv, o dată la patru ani se socoteşte câte un an bisect, de 366 de zile, pentru a compensa acest efect.)

în al doilea rând, Terra se roteşte în jurul Soarelui pe o orbită care nu e perfect eliptică, iar acest lucru, împreună cu efectele atracţiei gravitaţionale exercitate de celelalte planete din Sistemul Solar, modifică uşor orientarea Pământului faţă de Soare  de la un an la altul.

Echinocţiile (care marchează sosirea primăverii şi a toamnei) şi solstiţiile (care marchează începutul verii şi al iernii) sunt momente în timp şi puncte în spaţiu care semnifică o tranziţie în călătoria anuală a planetei în jurul Soarelui. 

La latitudinile înalte din Emisfera Nordică, momentul când ziua este egală cu noaptea poate surveni cu câteva zile înaintea echinocţiului de primăvară, în vreme ce în emisfera sudică momentul se poate petrece la câteva zile după echinocţiul din martie, conform datelor publicate de Serviciul Naţional de Meteorologie (National Weather Service) din SUA.

Sursa: Live Science

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul