Descoperire surprinzătoare despre „Omul vitruvian” al lui da Vinci, considerat un etalon al perfecţiunii umane

Desenul este considerat în zilele noastre drept una dintre cele mai bune exemplificări ale „omului perfect” şi reprezintă, totodată, una dintre cel mai uşor de recunoscut schiţe din lume.

Potrivit unui studiu recent, „Omul vitruvian”, desenat de Leonardo da Vinci în 1490, este totuşi „uman”.

• Vladimir Putin i-a numit „hoți” pe liderii europeni
• Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină

O umflătură neobişnuită din zona abdominală a modelului care a pozat pentru Da Vinci i-a determinat pe oamenii de ştiinţă să afirme că acel bărbat suferea de o formă severă de hernie – care ar fi putut chiar să îi aducă moartea.

Desenul, realizat în cerneală şi creion pe hârtie, prezintă silueta unui bărbat gol, în două poziţii suprapuse, cu mâinile şi picioarele întinse, înscrise într-un cerc perfect, care la rândul său este desenat peste un pătrat.

Desenul şi textul adiacent sunt uneori denumite „canoanele proporţiilor” sau, mai rar, „proporţiile omului”.

Desenul are bază corelaţiile dintre proporţiile ideale ale trupului uman şi geometrie, descrise de Vitruvius, un arhitect din Roma Antică, în al treilea volum al tratatului său „De Architectura”, de care Leonardo da Vinci era extrem de interesat.

Modelul desenat de da Vinci, cunoscut şi sub numele „Omul vitruvian”, a ajuns să fie considerat ulterior, de-a lungul veacurilor drept un etalon al „omului perfect”.

Totuşi, Hutan Ashrafian, profesor la Imperial College of London, este de părere că modelul suferea de o afecţiune majoră, gravă.

El crede că o umflătură aflată în partea stângă a cavităţii abdominale ar fi un semn ce atestă faptul că acel bărbat suferea de hernie inghinală.

Cauzată de o protuzie a conţinutului din cavitatea abdominală în canalul inghinal, această afecţiune apare la 27% dintre bărbaţi şi la 3% dintre femei.

Studiul său a fost publicat în revista medicală Hernia.

Hutan Ashrafian spune că medicii din acea perioadă erau la curent cu astfel de afecţiuni.

„Herniile inghinale erau prezente în timpul Renaşterii, iar medicii şi chirurgii de atunci, precum Antonio Benivieni, au descris mai multe tipuri de hernie, la Florenţa, în acea vreme”, a explicat autorul studiului.

În al treilea volum din tratatul său „De Architecturas”, Vitruvius scria: „Dacă un bărbat este aşezat pe jos, pe spate, cu mâinile şi picioarele întinse, iar două compasuri sunt centrate în ombilicul său, atunci degetele de la mâinile şi de la picioarele sale vor atinge circumferinţa unui cerc perfect, realizat prin unirea acelor puncte. Şi, chiar dacă trupul uman pare să deseneze astfel o formă circulară, se poate obţine şi un pătrat perfect care să fie înscris în el”.

Leonardo da Vinci credea că omul reprezintă un microcosmos al Universului şi era convins că desenele sale demonstrează această teorie.

El a scris într-un jurnal al său în jurul anului 1492 următoarea frază: „Oamenii din Antichitate spuneau că omul este o lume în miniatură; şi cu siguranţă acest nume este bine acordat, pentru că la fel cum lumea este compusă din pământ, apă, aer şi foc, trupul uman adună aceste elemente pe pământ”.

Desenul „Omul vitruvian” este conservat la Gabinetto dei disegni e stampe din cadrul Gallerie dell’Accademia din Veneţia.

Ca majoritatea desenelor pe hârtie, el este expus în public doar ocazional.

Cunoscut atât datorită invenţiilor sale, precum maşina, submarinul, bicicleta, costumul de scafandru, scara rulantă, cricul, arcul, elicopterul, planorul, paraşuta, tancul, tunul, catapulta şi multe altele, precum şi datorită studiilor de anatomie care au dus la descoperirea unor detalii fascinante despre simetria corpului uman, cel mai reprezentativ desen în acest sens fiind „Omul Vitruvian”, Leonardo da Vinci este considerat un geniu universal şi o personalitate care a trăit înaintea vremurilor sale.

Modul de gândire şi descoperirile sale continuă să uimească şi în prezent, după aproape 500 de ani de la moartea sa.

Surse: Mediafax, Daily Mail, Slate