De ce aproximativ 90% dintre oameni raportează schimbări de personalitate după transplant?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Transplanturile de organe au evoluat enorm de la primul transplant de inimă de la om la om, realizat în 1967. În 2024, Statele Unite au stabilit un nou record, depășind pentru prima dată pragul de 48.000 de transplanturi într-un singur an. Cu cât aceste intervenții sunt mai frecvente, cu atât medicii învață mai multe despre efectele lor. Un fenomen neobișnuit care atrage tot mai mult atenția este schimbarea personalității după transplant. Un caz aparte a fost cel al unei femei care, după o viață aproape vegetariană, a început brusc să poftească la pui prăjit după ce a primit o inimă de la un donator pasionat de nuggets. De ce foarte mulți oameni raportează schimbări de personalitate după transplant?

Schimbări de gust au fost raportate și la pacienți cu transplant de măduvă osoasă, inclusiv persoane care au ajuns să adore alimente pe care le detestau anterior sau care și-au schimbat preferințele pentru vin.

Însă transformările nu se opresc la alimentație. Unii pacienți au remarcat modificări ale preferințelor muzicale, artistice sau chiar ale orientării sexuale. De ce foarte mulți oameni raportează schimbări de personalitate după transplant?

De atât de mulți oameni raportează schimbări de personalitate după transplant?

Aceasta este o întrebare care îl preocupă și pe Adam Taylor, profesor și director al Clinical Anatomy Learning Centre de la Lancaster University (Marea Britanie). El explică faptul că efectul placebo ar putea avea un rol, deoarece bucuria intensă de a primi o a doua șansă la viață poate schimba perspectiva asupra lumii.

Totuși, există indicii că unele modificări sunt mai profunde. „Știm că organele donate pot influența ce se întâmplă în corp. Oamenii raportează aceste schimbări de personalitate, uneori subtile, și este plauzibil ca un organ transplantat să producă modificări fiziologice care, la rândul lor, influențează alte organe”, a declarat Taylor, citat de IFL Science.

Schimbările de personalitate au fost raportate frecvent la pacienții cu transplant de inimă, un organ cu o încărcătură simbolică puternică. În multe culturi, inima este considerată mai mult decât o pompă, fiind asociată cu curajul sau cu capacitatea de a iubi. Dincolo de simbolism, inima are și un rol fiziologic important: produce hormoni peptidici care colaborează cu rinichii pentru reglarea fluidelor și poate influența hipotalamusul, influențând răspunsul de tip „luptă sau fugi” și starea de spirit.

Un subiect ce necesită ample investigații

„Creierul are nevoie de expunere la diverși hormoni și molecule de semnalizare. Dacă primești un organ nou, cum ar fi o inimă, aceasta poate produce cu 20% mai mult dintr-un hormon precum factorul natriuretic atrial sau poate reacționa diferit la cel deja prezent, ceea ce duce la adaptări fiziologice”, explică Taylor.

Un alt exemplu este serotonina, adesea numită „hormonul fericirii”. Deși este asociată cu creierul, cea mai mare parte este produsă în intestin și are efecte asupra întregului organism. Niciun organ nu funcționează izolat, iar interconectarea corpului face ca schimbările de după un transplant să nu fie deloc surprinzătoare.

Cercetările sunt încă la început, însă, pe măsură ce transplanturile devin tot mai frecvente, datele se acumulează. „Este un subiect care necesită mult mai multă investigație. Studiile timpurii arată că până la 90% dintre pacienții cu transplant observă o schimbare de personalitate”, spune Taylor.

Vă recomandăm să citiți și:

Care este legătura dintre creșterea temperaturilor și somn?

O dietă populară pare să provoace schimbări semnificative în creier

Cinci moduri în care microplasticele îți pot afecta creierul

Modul în care conduci ar putea prezice declinul cognitiv