Descoperire arheologică în Constanţa: o necropolă de acum 1.500 de ani, de la apariţia creştinismului pe acest teritoriu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Descoperirea a fost făcută săptămâna trecută de o echipă de muncitori care lucrau la fundaţia unei locuinţe, pe strada Griviţa, în apropierea Poştei Mari din Constanţa, fiind apoi chemaţi reprezentanţii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

Sub coordonarea arheologilor Octavian Mitroi şi Constantin Şova, au fost scoase la lumină 12 morminte.

„Mormintele sunt într-o zonă de necropolă, o zonă cunoscută datorită cercetărilor efectuate mai ales cu mulţi ani în urmă, când se construia mai mult în oraş. Ele aparţin de cetatea Tomis, care la vremea respectivă era una dintre cele mai mari de pe ţărmul Mării Negre, chiar cetatea conducătoare a unei asociaţii de cinci, apoi şase cetăţi de pe malul mării, de la Histria până la Varna”, spune directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Gabriel Custurea.

Cele mai multe morminte sunt de secol IV – VI, când începe răspândirea creştinismului, iar unul dintre ele este chiar mai timpuriu, de secol II – III.

„Unele dintre morminte sunt creştine, altele nu. Era perioada aceea de trecere şi nu se stabilizase încă niciun rit de înmormântare foarte precis. Unele dintre ele erau înmormântări în nişe, deci săpată groapa vertical şi apoi făcute nişe, închise cu ţigle romane”, afirmă Gabriel Custurea, care precizează că în aceste situri au fost găsite foarte puţine obiecte funerare.

Zona în care exista această necropolă este foarte întinsă, ajungând până la malul mării, în zona Zorile, unde în urmă cu peste 20 de ani a fost descoperit mormântul cu hipogeu, fost cavou de familie, construit în anticul Tomis şi datat la sfârştul secolului III şi începutul secolului IV.

„Această necropolă se afla, la vremea respectivă, în apropiere de zidurile cetăţii. Cetatea Tomis însă a avut mai multe etape de extindere, necropole vechi fiind găsite şi în zona Piaţa Ovidiu, unde au fost descoperite morminte din secolul III – II Î.Ch, când cetatea se întindea numai până în Piaţa Ovidiu. Cu timpul, de la anul 300 încolo, cetatea se extinsese cu aproape un kilometru, până în zona pe care o avem acum delimitată de Bulevardul Ferdinand. În zona mai existau şi aşezări rurale, sate adiacente Tomisului, la câţiva kilometri de cetate, iar între ele, evident, existau astfel de necropole”, mai spune directorul Muzeului de Istorie din Constanţa.

Osemintele, printre care şi unele care au aparţinut unui copil, vor fi duse la Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa pentru a fi analizate, muncitorii putând apoi să reia lucrările de construcţie la fundaţia locuinţei.

Sursa: Mediafax