Ea este prima femeie din Rusia care va locui pe Staţia Spaţială Internaţională. Ce întrebare delicată i-a pus un jurnalist?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

„Dar felul în care se tund colegii mei nu vă interesează?”, a declarat, cu umor, cosmonauta rusă, răspunzând unui jurnalist care i-a adresat o întrebare despre coafura pe care o va alege atunci când se va afla la bordul ISS.

În noaptea de joi spre vineri, Elena Serova, care este mamă, va urca la bordul capsulei Soyuz TMA-14M, care va decola spre ISS în cadrul unei misiuni spaţiale ce va avea o durată de aproape şase luni.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

„Voi fi prima femeie din Rusia care va ajunge la bordul ISS. Am, alături de întregul echipaj, o responsabilitate uriaşă faţă de oamenii care ne-au format şi vreau să le transmit următorul mesaj: nu vă vom dezamăgi!”, a declarat cosmonauta rusă într-o conferinţă de presă difuzată online miercuri.

Elena Serova va pleca de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan alături de cosmonautul rus Alexandr Samokutiaev şi astronautul american Barry Wilmore.

În 2013, Rusia a sărbătorit împlinirea a 50 de ani de la primul zbor spaţial reuşit de o femeie, cosmonauta sovietică Valentina Tereşkova, pe 16 iunie 1963.

Acea performanţă a fost repetată de două ori de Svetlana Saviţkaia în 1982 şi 1984.

Cea de-a treia cosmonaută sovietică, care a ajuns cel mai recent în spaţiu, a fost Elena Kondakova. În 1994 – 1995, ea a realizat o primă misiune pe orbită de cinci luni, urmată apoi în 1997 de o misiune de 10 zile la bordul unei navete spaţiale americane.

Zborul Elenei Serova, membră a Corpului de cosmonauţi profesionişti, marchează un moment de cotitură în istoria spaţială a Rusiei, cu atât mai mult cu cât revenirea femeilor în programele spaţiale ruseşti continuă să reprezinte un subiect controversat în această ţară.

„Atunci când Tereşkova a zburat în spaţiu, ne aflam în plină competiţie cu Statele Unite pentru a stabili naţiunea care va trimite prima femeie în spaţiu”, a declarat redactorul-şef al revistei Novosti Komonavtiki, Igor Marinin.

Dar, după părerea lui, odată ce sovieticii au câştigat acea competiţie, zborurile efectuate de femei s-au „rarefiat”, deoarece mulţi lideri din industria aerospaţială considerau că „spaţiul reprezenta un o muncă grea destinată bărbaţilor”.

Elena Serova încearcă însă să demonteze această viziune.

„Zborul reprezintă munca mea”, a declarat ea în aceeaşi conferinţă de presă, la puţin timp după ce un jurnalist a întrebat-o despre maniera în care va reuşi să facă faţă, „în calitate de femeie”, despărţirii de familia ei şi, mai ales, de fiica ei.

„Fiica mea are aproape 17 ani (…) Nu văd nicio problemă în privinţa posibilităţii de a comunica cu ea (…) Voi avea multe ocazii pentru a-i telefona şi pentru a afla cum se simte şi pentru a o susţine în cazul unor situaţii dificile”, a adăugat ea.

Născută pe 22 aprilie 1976, în regiunea Primorie, în Extremul Orient rusesc, Elena Serova a absolvit cursurile Facultăţii aerospaţiale din cadrul Institutului de aviaţie de la Moscova, în 2001.

În 2003, a obţinut şi o diplomă la Academia de Stat din Moscova în domeniul construcţiilor mecanice în specializarea „Economie”.

Şi-a început stagiul de pregătire în domeniul zborurilor spaţiale în anul 2007.

Într-un interviu acordat AFP în mai 2013, ea spunea că nu intenţionează să stabilească noi recorduri în spaţiu, ci doreşte pur şi simplu să îşi facă datoria, în timpul misiunii sale la bordul ISS.

„Mă simt ca un elev care se pregăteşte pentru examenul său principal. Îmi este foarte frică să nu-i dezamăgesc pe oamenii care au depus atât de multe eforturi pentru a pregăti zborul meu spaţial”, declara Elena Serova.

„Dacă totul va merge bine (…), acesta va fi un semnal, pentru ca tot mai multe femei să aibă posibilitatea de a-şi dovedi capacităţile în spaţiu”, a adăugat ea.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri pe oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent cu cel dintr-un avion Boeing 747.

Sursa: Mediafax