Home » D:News » Un sfat tradiţional dat femeilor însărcinate este greşit, spun medicii

Un sfat tradiţional dat femeilor însărcinate este greşit, spun medicii

Un sfat tradiţional dat femeilor însărcinate este greşit, spun medicii
Publicat: 17.02.2015
Femeilor gravide li se recomandă adesea să mănânce mult, deoarece „mănâncă pentru doi”. Dar acest sfat vechi de secole nu este atât de bun cum se crede, spun specialiştii: supraalimentarea mamei în perioada sarcinii poate avea consecinţe negative asupra sănătăţii copilului ei, mai târziu în viaţă.

Femeile care iau prea mult în greutate în timpul sarcinii şi devin supraponderale în ultima perioadă a acesteia îşi expun copiii unui risc crescut de a suferi, mai târziu, de boli precum diabetul tip 2, boli de inimă şi accidente vasculare cerebrale, avertizează medicii.

În loc să „mănânce pentru doi”, femeile gravide ar trebui să se preocupe să ducă o viaţă sănătoasă, modificările pozitive în stilul de viaţă – fie măcar pentru o scurtă perioadă de la sfîrşitul sarcinii, cu câteva săptămâni înainte de naştere –  fiind esenţiale pentru a spori şansele copilului de a fi sănătos. 

Aceste cercetări au fost publicate ca parte a unui proiect european major privind obezitatea, autorii ajungând la concluzia că trebuie dezvoltate urgent strategii pentru prevenirea obezităţii la fete şi la femeile aflate la vârsta potrivită pentru reproducere. Printre altele, proiectul a evidenţiat importanţa unei alimentaţii sănătoase a femeilor în timpul sarcinii.

Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au urmărit peste 13.000 de persoane, de la naştere (în anii 1930 şi 1940) şi până în prezent şi au constatat că, în cazul mamelor care consumaseră o dietă bogată în grăsimi în timpul sarcinii, placenta avea o capacitate mai slabă de a proteja fătul de efectele unui hormon de stres numit cortizol. Ca urmare, puteau apărea întârzieri în creşterea fătului, iar copiii care avuseseră această problemă aveau şanse mai mari de a suferi, la maturitate, de tulburări psihice. 

O altă descoperire a fost legată de formaţiunile protectoare numite  telomere, situate la capetele cromozomilor. Telomerele lungi conferă ADN-ului o capacitate mai bună de a funcţiona normal şi de a-şi repara leziunile, pe când telomerele scurte sunt un indicator ale unei stări de sănătate mai proaste şi al unei durate de viaţă mai scurte.

Cercetătorii au mai descoperit că obezitatea, combinată cu o creştere accentuată în greutate a mamei în cursul sarcinii, este asociată cu o lungime mai mică a telomerelor la copii, pe măsură ce aceştia înaintează în vârstă. 

Dar aceste efecte negative nu sunt inevitabile; de aceea, cercetătorii subliniază importanţa adoptării unui stil de viaţă sănătos în cursul sarcinii şi înainte de aceasta. 

Conducătorul studiului, dr. Patricia Iozzo, de la Institutul de Fiziologie Clinică  din Pisa, Italia, a explicat că, şi dacă o femeie s-a născut ea însăşi cu telomere scurte şi are un indice de masă corporală mare, poate totuşi combate efectele negative ale acestei combinaţii de factori dacă este activă fizic, putând da astfel naştere unor copii mai sănătoşi. 

Studiul, numit DORIAN (Developmental ORIgins of healthy and unhealthy AgeiNg: the role of maternal obesity) a fost finanţat prin Programul-cadru al Comisiei Europene.

Sursa: Mail Online

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Boala Alzheimer ar putea să înceapă, de fapt, în afara creierului, indică un studiu
Boala Alzheimer ar putea să înceapă, de fapt, în afara creierului, indică un studiu
Trucul prin care cercetătorii au făcut pâinea mai sănătoasă și mai nutritivă
Trucul prin care cercetătorii au făcut pâinea mai sănătoasă și mai nutritivă
A existat cu adevărat Regele Arthur?
A existat cu adevărat Regele Arthur?
Obiecte necunoscute ar putea orbita planeta Uranus, sugerează noi observații
Obiecte necunoscute ar putea orbita planeta Uranus, sugerează noi observații
Cum poți să refolosești telefoanele vechi și uitate din sertare?
Cum poți să refolosești telefoanele vechi și uitate din sertare?
167 de ani de la începerea construcţiei Canalului Suez. A scurtat drumul navigatorilor către Europa la doar câteva ore
167 de ani de la începerea construcţiei Canalului Suez. A scurtat drumul navigatorilor către Europa la doar câteva ore
De ce unii oameni preferă singurătatea și ce spune asta despre ei?
De ce unii oameni preferă singurătatea și ce spune asta despre ei?
Ce s-a întâmplat după ce viteza a fost limitată la 30 km/h în mai multe orașe din 19 țări europene?
Ce s-a întâmplat după ce viteza a fost limitată la 30 km/h în mai multe orașe din 19 țări europene?
De ce este periculos pentru angajații remote să se conecteze din cafenele sau aeroporturi?
De ce este periculos pentru angajații remote să se conecteze din cafenele sau aeroporturi?
O pădure preistorică răstoarnă tot ce au crezut până acum oamenii de știință
O pădure preistorică răstoarnă tot ce au crezut până acum oamenii de știință
Pentru prima dată, marginea discului Căii Lactee a fost dezvăluit
Pentru prima dată, marginea discului Căii Lactee a fost dezvăluit
Armenia – o istorie scrisă cu sânge, rugăciune și piatră
Armenia – o istorie scrisă cu sânge, rugăciune și piatră
Zbor anulat sau reprogramat: ce opțiuni reale are pasagerul (P)
Zbor anulat sau reprogramat: ce opțiuni reale are pasagerul (P)
Compuși organici nemaivăzuți au fost detectați, în premieră, pe Marte
Compuși organici nemaivăzuți au fost detectați, în premieră, pe Marte
Energia de fuziune nucleară s-ar putea să nu fie niciodată mai ieftină decât cea din surse regenerabile
Energia de fuziune nucleară s-ar putea să nu fie niciodată mai ieftină decât cea din surse regenerabile
Cum să ne rescriem destinul prin puterea minții. Alina Feder dezvăluie la Altceva cu Adrian Artene ”magia” stării Theta
Cum să ne rescriem destinul prin puterea minții. Alina Feder dezvăluie la Altceva cu Adrian Artene ”magia” stării Theta
Cum arăta un strămoș al meduzelor de acum 450 de milioane de ani?
Cum arăta un strămoș al meduzelor de acum 450 de milioane de ani?
De ce mințim: între fantezie, frică și nevoia de a fi acceptați
De ce mințim: între fantezie, frică și nevoia de a fi acceptați