Trei monede dacice din aur de tip Koson au fost restituite autorităţilor române

Potrivit unui comunicat remis Mediafax, cele trei monede vor fi restituite de autorităţile judiciare belgiene către autorităţile române, Ministerul Culturii şi Muzeul Naţional de Istorie a României, în prezenţa lui Philippe Beke, ambasador al Belgiei în România, Mugurel Pamfil, procuror în Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), şi comisar-şef de poliţie Margareta Arsenescu, specialist pe probleme de Patrimoniu Cultural Naţional în cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale, Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Autorităţile belgiene şi române care au cooperat în vederea recuperării pieselor de patrimoniu sunt Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bruxelles – Regatul Belgiei, Poliţia Judiciară Federală Belgiană – Unitatea Opere de Artă, Ambasada Belgiei la Bucureşti, comisarul-şef de poliţie Mihai Ungureanu – ataşat cu Afaceri Interne al MAI în Belgia – Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigaţii Criminale, precum şi funcţionarii din cadrul Ministerului Culturii şi experţii muzeului.

• Mici, dar istețe: cum influențează lumea insectele și alte nevertebrate?
• Coreea de Nord sfidează ONU și lansează mai multe rachete balistice

Până în prezent, s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, patrimoniul cultural naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri: 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 de kilograme, 1.024 de monede de aur de tip Koson, 258 monede de tip Koson din argint, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice. Lor li se adaugă alte 43 de monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emise în secolele II-I î.e.n., la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 3.663 de monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare române pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2015.

La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare româneşti şi străine, au participat o serie de specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutului Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutului de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Bibliotecii Academiei Române, Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutului de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeului Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.

În 2014 au fost recuperate din Italia, două loturi de monede din aur dacice alcătuite din stateri emişi de regele Koson (circa 44-29 î.e.n), unul dintre urmaşii lui Burebista. Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele şi titlul suveranului emitent. Ele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia.

Toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute în mod ilicit de persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusei Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.

Datorită acestor monede, se cunosc în prezent mai multe date despre istoria politică, viaţa economică, socială, arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista, se mai arată în comunicatul remis Mediafax.

Sursă: Mediafax