Eforturile INCREDIBILE pe care le fac aceşti copii pentru a ajunge la şcoală. Merg pe poduri distruse, prin junglă şi pe marginea munţilor pentru a obţine educaţie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În satul Genguan, din China, elevii trebuie să meargă pe marginea unei stânci pentru a ajunge la şcoala din Bijie, din sud-vestul provinciei Guizhou. Şcoala generală Bampo este amplasată la mijlocul unui munte. Lăţimea potecii pe care copiii trebuie să meargă este de doar 0,5 metri, ceea ce înseamnă că elevii trebuie să meargă într-o singură linie şi să se lipească de peretele muntelui dacă cineva vrea să treacă pe lângă ei.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

Calea a fost creată acum 40 de ani, fiind iniţial un şanţ de irigare, pe această rută un drum către şcoală durază aproximativ două ore. Singurul fapt ce le oferă siguranţă părinţilor este faptul că directorul Xu Liangfan îi acompaniază pe cei 49 de elevi către şcoală.

Deşi pare o poveste incredibilă, pentru copiii defavorizaţi este un lucru normal. Poveştile despre efortul pe care îl fac unii copii pentru a se duce la şcoală pot fi impresionante.

În Sumatra, Indonezia aproximativ 20 de copii din satul Batu Busuk trebuie să se caţăre pe o sfoară de aproximativ nouă metri lungime, care este amplasată deasuprea unui râu. După această experienţă, copiii trebuie să meargă prin pădure 11 kilometri până ajung la şcoala din oraşul  Padang. Copiii utilizează sfoara de doi ani deoarece podul s-a prăbuşit în urma unei furtuni.

Într-un alt sat Indonezian, Sanghiang Tanjung, copiii care trăiesc pe malul fluviului Ciberang trebuie să treacă pe un pod rupt pentru a ajunge pe partea cealaltă, unde este localizată şcoala.

Într-o altă zonă a Indoneziei, copiii trebuie să meargă cu bicicleta pe un apeduct, copiii au decis să utilizeze această cale pentru că este mai scurtă, deşi locul nu a fost construit pentru ca oamenii să circule pe el. Deşi este periculos, copiii afirmă că îl preferă pe acesta faţă de cei şase kilometri pe care ar trebui să-i urmeze.

În Filipine, copiii de la şcolile primare utilizează o cameră de maşină pentru a traversa râul, pentru a ajunge la şcoala din provincia Rizal. Copiii trebuie să meargă o oră pe jos până la şcoală, iar atunci când râul este umflat copiii trebuie să piardă orele de curs sau să rămână la rude peste noapte. Localnicii au realizat o petiţie pe care au adresat-o guvernului pentru a fi construit un pod în zonă. 

În Vietnam, studenţii nu sunt la fel de norocoşi precum cei din Filipine. Zeci de copii de la clasa întâi până în clasa a cincia înoată de două ori pe zi prin râu pentru a ajunge la şcoală. Pentru a-şi păstra hainele şi cărţile uscate, copiii le pun în saci de plastic. Râul are o lăţime de 15 metri şi o adâncime de 20 de metri.

Tirolienele sunt foarte comune în Nepal. Copiii utilizează poduri impovizate din funii, lipsa singuranţei a provocat nenumărate accidente de-a lungul anilor.

Peste 80 de copii din China trebuie să parcurgă o călătorie de peste 200 de kilometri prin munte. De asemenea, copiii trebuie să meargă cu greu prin apa îngheţată a celor patru răuri îngheţate, trebuie să treacă peste un pod de lanţuri amplasat la 198 de metri deasuprea pământului şi peste alte patru poduri strâmte. Călătoria durează două zile.

Sursa: Amusing Planet

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: