Adevărul crud din spatele imaginilor sfâşietoare care arată ultimele clipe ale unui urs polar care moare de foame

Filmuleţul care îl prezintă pe ursul înfometat aflat în zona arctică a Canadei şi extrem de slăbit, care abia poate sta pe picioare, a fost un subiect aprig dezbătut zilele trecute. Alte detalii şi filmuleţul în cauză, văzut de milioane de oameni, sunt prezentate aici.

National Geographic prezintă răspunsuri la câteva dintre cele mai importante probleme puse de filmuleţ.

• Oamenii de știință au aflat cum reușesc furnicile nocturne să călătorească
• Cum rezistă reginele albinelor la inundațiile de iarnă?

De ce echipajul care a filmat nu l-a ajutat?

Pentru Paul Nicklen şi Cristina Mittermeier, care au înregistrat aceste imagini, a fost mai greu să urmărească în persoană chinul prin care trece ursul. „Unii ne-au criticat pentru că nu am făcut mai mult să ajutăm ursul, dar eram prea departe de orice localitate pentru a cere ajutor”, a precizat Mittermeier, „iar apropierea de un prădător înfometat, mai ales că nu aveam nicio armă, ar fi fost o acţiune nebunească”.

Ce ştim despre acest urs polar din video?

Animalul moare de foame. Se observă că e incredibil de slab, iar oasele sunt proeminente. Muşchii atrofiaţi sugerează că a fost înfometat de multă vreme.

Fără necropsie, este aproape imposibil să se precizeze dacă avea o boală. Unii urşi pot avea paraziţi, dar la fel ca alte specii de urşi, urşii polari nu sunt predispuşi la îmbolnăviri.

Nicklen a afirmat că ursul nu avea semne de răni. 

 „Are simptome evidente de malnutriţie, a precizat Steven Amstrup, savant la Polar Bears International.

Ce s-a întâmplat cu ursul după ce a fost filmat?

Nicklen şi Mittermeier au observat ursul la sfârşitul lui august. L-au filmat când condiţiile au rămas favorabile. Nu se ştie exact ce s-a întâmplat cu ursul, dar Nicklen crede că a murit după una sau două zile de la filmare.

Care este starea populaţiilor de urşi polari?

Per total, populaţiile de urşi polari din lume nu se află într-un pericol imediat. Nicklen a precizat că există urşi polari în Rusia atât de graşi încât abia se pot mişca. Savanţii consideră că există mai mulţi urşi polari în partea de nord a Rusiei decât în oricare altă zonă de pe glob, dar aceste populaţii ar fi extrem de izolate.

Conform lui Amstrup, cei mai expuşi risului sunt urşii care se află în zonele cu gheaţă sezonieră, precum nordul Insulei Baffin, unde a fost filmat ursul. Gheaţa se topeşte vara şi reapare toamna, iar pe timpul verii, urşii polari supravieţuiesc cu ajutorul grăsimii acumulate.

Ce se întâmplă cu gheaţa din Arctic?

Pe măsură ce temperaturile cresc, gheaţa sezonieră se topeşte mai devreme şi revine mai târziu, ceea ce extinde perioada în care urşii polari trebuie să supravieţuiască doar cu grăsimea acumulată.

În prezent, gheaţa din zona arctică acoperă cu 2,5 milioane de kilometri mai puţin decât în 1979. Majoritatea covârşitoare a savanţilor susţine că topirea gheţii s-a accentuat, dincolo de rata normală, în ultimii zeci de ani.

Dacă încălzirea va continua, „ecosistemul arctic marin aşa cum îl ştim nu va mai exista”, a precizat savantul Ian Stirling.

Cum afectează creşterea temperaturii populaţiile de urşi polari?

Urşii polari sunt printre cei mai mari din lume şi pot cântări chiar şi 725 de kilograme. Acest lucru înseamnă că au nevoie de o cantitate mare de hrană pentru a supravieţui. Urşii polari se hrănesc cu foci, balene şi morse şi consumă chiar şi o sută de kilograme la o masă. Spre deosebire de alte specii de urşi, care se pot hrăni şi cu fructe de pădure şi plante, urşii polari sunt exclusiv carnivori.

Urşii polari din zona arctică a Canadei „se hrănesc aproape în întregime cu specii de foci de dimensiuni mici”, a precizat Amstrup. „Rareori acestea ajung pe uscat”.

Focile sunt înotători desăvârşiţi şi sunt animale capabile să supravieţuiască perioade lungi în apă, ceea ce face dificil pentru urşii polari să le prindă.

Deşi localităţile din nordul extrem au început să vadă mai mulţi urşi polari pe lângă ei, acest lucru nu înseamnă că populaţia creşte, ci aceştia încep să migreze acolo unde simt miros de hrană.

Mai puţină zăpadă în regiunile arctice înseamnă că urşii nu vor găsi locuri potrivite pentru a da naştere puilor.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un fotograf a petrecut 117 ore în ger crunt de -50 °C pentru a obţine aceste FOTOGRAFII

Absolut ADORABIL! Un video cu un pui de urs polar face furori pe internet – VIDEO

O mângâiere a fost de ajuns. Dovada că un urs polar şi un câine ne pot da o lecţie de viaţă. VIDEO

Călătoria epică a unui urs polar: nouă zile de înot în căutarea hranei