Mateorologii avertizează: RISC de producere a avalanşelor în Munţii Bucegi şi Făgăraş

Artistul Pablo Picasso (n. 25 octombrie 1881-d. 8 aprilie 1973) a avut o relaţie complicată cu femeile. ''Femeile sunt maşinării de tortură,'' îi spunea Picasso amantei sale Francoise Gilot, în 1943.

Pablo Picasso este considerat unul dintre cei mai faimoşi artişti ai secolului XX. În prezent, în muzeele din Barcelona, Paris şi alte locuri din lume pot fi regăsite opere care pot ajunge la peste 100 de milioane de dolari în cadrul licitaţiilor.

În iarna anului 1944, oraşul olandez Haga ducea o lipsă acută de hrană, la fel ca restul localităţilor din vestul Olandei. Soluţiile erau puţin şi disperate, iar olandezii au apelat la bulbii de lalea pentru a asigura un minim de hrană. Acesta este contextul în care un pediatru pe nume Willem Karel Dicke (1905 - 1962) a observat ceva neobişnuit: copiii din grija lui care sufereau de celiachie (sau boala celiacă) îşi reveneau, chiar dacă continuau să sufere de foamete.

Sean Connery, Roger Moore, Pierce Brosnan sau Daniel Craig? Indiferent care e ”Bond”-ul tău favorit, trebuie să ştii un lucru, şi anume că acest personaj adânc înfipt în imaginarul colectiv a fost plăsmuit de Ian Fleming după chipul şi asemănarea unui om care a existat cu adevărat!

Creierul este considerat centrul de control al organismului. Deşi este un organ atât de important, multe persoane au păreri eronate despre funcţiile pe care acesta le îndeplineşte. De pildă, deşi multe persoane consideră că pot realiza mai multe sarcini în acelaşi timp, conform unor studii este practic imposibil pentru creier să realizeze două treburi în acelaşi timp.

Grigori Yefimovich Rasputin s-a născut în 1869 într-un sătuc izolat din Siberia, dar a murit într-un palat rusesc pe 30 decembrie 1916, ucis de aristocraţi ruşi - cel puţin aceasta este varianta oficială.

Pentru perioada comunistă, să fii duşmanul personal al Elenei Ceauşescu şi să supravieţuieşti in Romania constituiau un lucru destul de greu.

Deşi multe războaie din istoria umanităţii au durat ani de zile, altele s-au încheiat la scurt timp. Însă chiar şi aşa efectele celor mai scurte războaie se resimt şi astăzi în politicile şi aşezarea geografică.

Bătălia de la Stalingrad (1942-1943), dintre Germania nazistă şi aliaţii săi pe de-o parte şi Uniunea Sovietică pe de cealaltă parte, nu este numai cea mai importantă bătălie din al Doilea Război Mondial, dar şi una dintre cele mai importante din întreaga istorie militară. S-a terminat cu victoria sovieticilor şi a reprezentat punctul de cotitură pentru Frontul de Est. A fost şi prima instanţă în care maşina de război germană a fost oprită. Ce a dus însă la acest eşec…

Atunci când Franţa a atacat Italia la sfârşitul secolului al XV-lea, Da Vinci s-a văzut nevoit să participe la război. Totuşi, având în vedere convingerile sale paşnice, creaţiile acestuia au fost probabil sabotate deliberat pentru a nu fi responsabile în omorârea oamenilor.

Pe 26 iunie 1940, în urma semnării Pactului Ribbentrop-Molotov, Basarabia şi nordul Bucovinei au fost cedate Uniunii Sovietice. Astfel că peste noapte, aproximativ 3 milioane de români s-au trezit pe un teritoriu străin în care originile, tradiţia, cultura şi religia lor nu erau acceptate.

Cercetătorii de la US Geological Survey (USGS) au determinat că regiunile cu permafrost (sol îngheţat) din emisfera nordică ascund o surpriză extrem de neplăcută: mercurul în cantităţi enorme - de două ori mai mult decât restul mercurului natural de pe planetă.