Prima pagină D:News


Piaţa de carte va atinge în 2018 cel mai înalt punct din ultimii şapte ani în România

Razvan Tupa | 06.12.2018 | ● Vizualizări: 1191
Credit: Pixabay     + zoom
Galerie foto (1)

Analiştii financiari KeysFin estimează că piaţa de carte va atinge în 2018 cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani, se arată într-o analiză remisă MEDIAFAX.

Cifra de afaceri a editurilor şi comercianţilor de cărţi din Romania va depăşi în acest an nivelul de 1,11 miliarde lei, cu 16,2% peste nivelul din 2012, arată estimările KeysFin, făcute publice luni, relatează Mediafax.

"Pe fondul consolidării afacerilor, editorii şi comercianţii de carte şi-au optimizat cheltuielile, astfel că profitul sectorului s-a dublat din 2012 până în prezent, de la 51,3 milioane lei la peste 100 milioane lei, cifră prognozată privind evoluţia din 2017. Radiografia business-ului din acest domeniu arată că numărul firmelor s-a păstrat constant în aceasta perioada, în jurul a 1000 de edituri şi 350 de comercianţi. Şi numărul angajaţilor s-a mentinut, în jurul a 5000, cu mici fluctuaţii de la an la an, forţa de muncă fiind împărţită aproape egal între edituri şi lanţurile de librării", arată analiştii financiari.

Potrivit experţilor de la KeysFin, "Piaţa de carte din România a evoluat foarte mult în ultimii ani. Această evoluţie vine pe fondul eforturilor semnificative făcute de edituri şi librării în scopul dezvoltării unei oferte atractive: de la traducerile din ce în ce mai multe de literatură sau non-fictiune straină contemporană, lansările de noi autori străini sau cărţi simultan cu marile oraşe ale lumii şi mai ales dezvoltarea aproape de la zero a unui segment devenit deja foarte puternic în prezent: cartea pentru copii. Pe de altă parte, creşterea economică înregistrată de România în ultimii ani nu a reuşit să stimuleze în mod semnificativ piaţa de carte, aceasta ramânând la un nivel relativ constant. Putem spune că procesul este mai degrabă inversat: nivelul de educaţie, cultura stau la baza unei creşteri economice sustenabile pe termen lung, semn că piaţa a atins un nivel de maturitate".

Cu toate acestea, în foarte multe localităţi din România, fie că este vorba despre mediul rural, ori despre oraşele mici, nu există nicio librărie. Analiza arată că, în intervalul 2012-2016, la nivel naţional s-a înregistrat o scădere cu aproximativ 20% a numărului de comercianţi. În 2016 cei mai mulţi comercianţi de carte, 21% din totalul la nivel naţional, se aflau în Bucureşti.

În schimb comerţul online de carte, atât tiparită cât şi electronică, se dezvoltă puternic, în special ca urmare a politicii de discounturi semnificative, un element puternic de atractivitate pentru cumpărători. Spre deosebire de opţiunea cărţilor vândute la pachet cu marile cotidiene, de mare succes în achiziţie prin anii 2000 pentru marea masa a populatiei care şi-a populat astfel bibliotecile fără să aibă întotdeauna şi un obiectiv de lectură efectivă, comerţul online vizează cumpăratori mult mai informaţi, cărţile devenind astfel mai accesibile pentru aceştia şi îndeplinindu-şi până la urmă scopul final, fie educaţional, fie de recreere. În schimb, librăriile încearcă să compenseze prin alte atuuri, cum sunt evenimentele cu autori, lansări, evenimente pentru copii etc. Cu toate acestea, specialiştii avertizează că, în condiţiile ratei foarte mari de analfabetism funcţional din România sunt clar necesare măsuri la nivel naţional pentru stimularea consumului de carte şi susţinerea educaţiei de calitate.

Potrivit datelor financiare analizate de KeysFin, piaţa cărţii din România este concentrată, în prezent, în mâinile câtorva jucători care au avut forţa financiară să se extindă şi să dezvolte lanţuri de producţie, respectiv librării.

Topul editorilor de carte era condus, în 2016, de grupul editorial ART SRL, cu o cifra de afaceri de 38,2 milioane de lei, companie urmată de grupul LITERA SRL (26,6 milioane lei), TARSAGO ROMANIA SRL (25,3 milioane lei), POLIROM SA (23 milioane lei), HUMANITAS SA (19,3 milioane lei) şi LOTUS PUBLISHING SRL (17,2 milioane de lei). analiza KeysFin relevă faptul că primele 10 companii din piaţă au realizat 36% din totalul cifrei de afaceri de pe piaţa editurilor, evaluată în 2016 la 585,3 milioane de lei.

În topul comercianţilor de cărţi, cel mai important jucător este Direct Client Services SRL (Carturesti), a carui cifră de afaceri de 87,1 milioane de lei reprezintă aproape o treime din cifra de afaceri a comercianţilor de carte din Romania.

Topul celor care vând cărţi în România continua cu Compania de librării Bucureşti SA (45,6 milioane lei), Blor Retail S.A, (Diverta) (45,6 milioane lei), Libris SRL (27,4 milioane lei), SedcomLibris SA (19,7 milioane lei), One Distribution Companu SRL (18,2 milioane lei) şi Librăriile Humanitas (17,5 milioane lei).

La 299,5 milioane lei se ridică valoarea tranzacţiilor adunate pentru primele 10 companii de pe piaţă, această cifră reprezentând 63% din totalul afacerilor din comerţul cu carte.
,,Dublarea profitului net la nivelul întregii pieţe de carte, în ultimii 7 ani, în condiţiile unei cifre de afaceri relativ constante şi a numarului stabil de angajati confirmă eforturile de eficientizare a activităţii”, afirmă experţii de la KeysFin, care menţionează că ”dacă ne referim la piaţa de carte totală, însumând atât editorii cât şi librăriile, aceasta este clar concentrată în Bucureşti – aproximativ 50% din numărul total de companii se află în Bucureşti, iar 2/3 din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional este generat de companiile din capitală”.

Evoluţia economică pozitivă din ultimii şapte ani a determinat companiile din domeniu să investească semnificativ în dezvoltarea ofertelor de carte şi a lanţurilor de librării.

În acelaşi timp, rolul magazinului de la care românii erau cândva obişnuiţi să cumpere cărţi pare să se fi schimbat: ,,Librăria a încetat de mult să mai fie doar locul de unde putem cumpăra cărţi. A devenit o instituţie culturală în sine în care au loc evenimente, lansări, expoziţii, clienţii socializează la o cafea sau un ceai, iar pe viitor această tendinţă se va accentua. Iar noile tehnologii vor sustine oferta culturală în viaţa românilor. E- book-urile şi audio-book-urile vor deveni tot mai prezente, iar promovarea acestora o vom regăsi şi în massmedia. Editurile şi comercianţii vor exploata tot mai mult asocierea dintre cărţi şi cadouri, librăriile urmând să devină tot mai mult adevărate mall-uri culturale. O tendinţă care va face această industrie şi mai atractivă, perspectivele financiare pentru următorii ani fiind pozitive”, estimează experţii.

Folosind informaţii culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din România, studiul estimează că nu este exclus ca viitorul să aducă o extindere şi mai agresivă, după modelul hub-urilor culturale occidentale.